Ministerul Sănătății anunță o reformă majoră în sistemul de asigurări medicale: românii ar putea alege în curând între case publice și private pentru decontarea analizelor, consultațiilor, investigațiilor și altor servicii medicale. Inițiativa urmărește să spargă monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Reforma are ca sursă de inspirație modelul din Israel, unde Ministerul Finanțelor colectează contribuțiile pentru sănătate și le direcționează către una dintre mai multe case de asigurări autorizate.
În modelul propus de Ministerul Sănătăţii, contribuția la sănătate nu va mai fi administrată direct de casele de asigurări, ci de stat, prin Ministerul Finanțelor. Ulterior, sumele vor fi virate către casa de asigurări publică sau privată aleasă de fiecare asigurat. Casa, la rândul ei, va plăti serviciile medicale în numele pacientului, iar statul va rambursa ulterior costurile efectuate.
„Bineînțeles că un sistem concurențial ar putea fi benefic. (...)Ar putea să existe beneficii. Ar putea să existe contra-beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru spitale”, a spus managerul Spitalului Colentina, Alexandru Iacobescu.
„Orice inițiativă care mărește libertatea, mai ales economică, într-un sistem, fie că vorbim de libertatea beneficiarilor, a co-consumatorilor, a pacienților, a cetățenilor, fie că vorbim de libertatea furnizorilor de asigurări sau de servicii de sănătate e un lucru bun, poate pe termen lung și așa, teoretic”, este de părere și medicul oncolog Andrei Popescu.
În prezent, toate contribuțiile la sănătate se varsă într-un singur fond administrat de CNAS. Mai exact, cei 10% pentru CASS merg la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). ANAF transferă apoi suma către Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar acest fond este administrat de CNAS. Din acest fond sunt plătite serviciile medicale din spitalele publice, fie că ne referim la analize, consultații, medicamente, concedii medicale, dar și la programele naționale de sănătate.
„Varianta domnului ministru se referă la împărțirea fondului social. Or lucrul acesta nu cred că este de bun augur pentru România. E ca și cum am spune că împărțim activitatea casei de pensii în patru sau în cinci și așa mai departe”, a spus Horațiu Moldovan, președintele CNAS.
Contre ministrul Sănătății-președintele CNAS
Ministrul Sănătății a declarat că cea mai importantă reformă din sectorul pe care îl conduce este „spargerea monopolului” Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
„Cea mai importantă reformă, din punctul meu de vedere, este reformarea modului în care sunt finanțate serviciile de sănătate și modul în care se realizează asigurările de sănătate în România. Văzând exemplele din alte țări europene – Franța, Spania, Belgia, Germania –, dar și din afara spațiului european, și mă refer aici la Israel, unde tocmai am fost, în toate aceste țări există mai multe servicii de asigurări de sănătate.
Fie că sunt în regim public, fie că sunt în regim privat, fie că sunt complementare, în regim public-privat, este evident că oamenii vor avea de unde să aleagă, nu neapărat în funcție de tarifare, ci în funcție de serviciile pe care acestea le oferă. Va apărea concurența între Case, care în orice sistem duce la dezvoltare”, a declarat Alexandru Rogobete pentru G4Media.
În replică, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a declarat că „adevărata reformă” din sănătate nu este „spargerea monopolului CNAS”, ci „autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi”, relatează Agerpres.
„Sistemul actual, bazat pe CNAS, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern,” a afirmat Moldovan.
Şeful CNAS atrage atenţia că „transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social”, ceea ce, spune el, nu este adevărat.
„Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Aşadar, nici „spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naţionale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecţie socială din România”, a explicat Horaţiu-Remus Moldovan.
Pe de altă parte, el admite că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei, dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază.
„Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse. Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbeşte despre concurenţă, eficienţă şi libertatea pacientului de a alege. Dar experienţa altor ţări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecţia pacienţilor, la creşterea costurilor administrative şi la apariţia unei sănătăţi cu două viteze: una pentru cei cu bani şi una pentru restul populaţiei. Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. (...) Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, a adăugat preşedintele CNAS.
Acesta invocă o lipsă de autonomie reală a CNAS, în actualul sistem.
„În teorie, Casa Naţională este o instituţie autonomă. În practică, ea nu îşi poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile reale ale pacienţilor, ci în funcţie de deciziile şi priorităţile Ministerului Sănătăţii. De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi, în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante.Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, spune Moldovan.
Acesta este de părere că o reformă reală ar însemna ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcţie de nevoile pacienţilor, să poată redirecţiona fondurile către serviciile cele mai solicitate şi eficiente, să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii şi să devină cu adevărat o instituţie autonomă.
Proiect: asigurații vor putea alege din mai multe case de asigurări
Însă, dacă proiectul propus de Ministerul Sănătății va fi implementat, fiecare asigurat va putea opta pentru o casă de asigurări de sănătate, publică sau privată, care îi va deconta serviciile medicale. Alegerea se va putea face în funcție de nivelul tarifelor, de gama serviciilor acoperite sau de timpul de așteptare pentru anumite consultații și investigații.
„Nu toate spitalele sunt totate cu aparaturile necesare și dacă nu, dacă spitalul respectiv, deci din județul respectiv nu este dotat, să poată să meargă la alt spital care e mai aproape, nu să meargă sute de kilometri ca să meargă să se trateze”, este de părere un pacient.
În cazul în care o casă de asigurări intră în dificultate financiară sau dă faliment, pacientul nu va rămâne descoperit. Banii vor fi mereu administrați de stat şi nu se vor pierde, potrivit reformei propuse de Ministerul Sănătății.
„În modelul din Israel, care mi se pare cel mai aplicabil sau replicabil pentru România, oamenii nu plătesc direct la Casă. Ministerul Finanțelor colectează contribuția pentru asigurările de sănătate și o virează casei de asigurări pe care omul o alege. Practic, nu casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile în spital, după care statul va rambursa aceste servicii”, a declarat Rogobete.