Whisky-uri, iPhone-uri, benzină, streaming, vacanţe peste graniţă – tot mai mulţi canadieni renunţă la produsele şi serviciile americane, ca reacţie la războiul comercial declanşat de Donald Trump şi la ameninţările lui de a anexa vecinul din nord. Peste 3.500 de oameni au povestit pentru The Guardian cum şi-au reorganizat viaţa în jurul acestui boicot: citesc etichete la fiecare cumpărătură, îşi mută investiţiile în companii canadiene şi conduc ore în plus ca să evite orice escală în SUA. Costurile sunt mai mari şi documentarea, obositoare, dar sentimentul e împărtăşit de mulţi – încrederea în vecinul american, spun ei, s-a rupt, poate iremediabil.
Pentru William McDonald, 38 de ani, mecanic auto specializat în motoare diesel din Thunder Bay, Ontario, „canadian este întotdeauna prima alegere”, chiar dacă asta înseamnă facturi săptămânale mai mari.
„De cum a început Trump să pună tarifele alea, în februarie (anul trecut), am început să boicotez produsele americane”, spune el. „Evitarea produselor americane mi-a crescut cheltuielile şi tot o fac cu plăcere. Beam bere americană, dar acum beau bere canadiană, iar asta mă costă în plus 1.000 de dolari canadieni (720 de dolari americani) pe an. La fel, cumpărăturile mă costă cu vreo 50 de dolari mai mult pe săptămână, dar mai munceşti o oră în plus ca să acoperi diferenţa”.
McDonald a comparat comportamentul lui Donald Trump faţă de Canada cu „bătăuşul din curtea şcolii care ţipă şi bate din picioare când nu primeşte reacţia speriată la care se aştepta”.
Săptămâna aceasta, SUA au impus tarife de 50% pe bunuri canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar premierul Mark Carney a promis să răspundă „dolar cu dolar”, după eşecul negocierilor comerciale dintre cele două ţări, în weekendul trecut. Trump a ripostat joi, ordonând guvernului federal să redenumească lacul Ontario în lacul America.
Astfel de gesturi au turnat gaz pe focul unui boicot larg răspândit al produselor şi serviciilor americane, început de canadieni la începutul anului trecut, ca reacţie la războiul comercial al preşedintelui şi la ameninţările că îşi va anexa vecinul din nord.
Peste 3.500 de persoane din întreaga Canadă au povestit pentru The Guardian, printr-un apel online, cum şi-au schimbat viaţa ca răspuns la poziţia politică şi economică a administraţiei americane. Mulţi şi-au exprimat o furie şi o tristeţe profundă, dar au rămas ferm convinşi că acesta este, de acum, un nou mod de viaţă.
Cumpărarea exclusivă de alimente canadiene, inclusiv legume şi fructe proaspete, şi renunţarea la călătoriile peste graniţă, spre sud, s-au numărat printre cele mai frecvente răspunsuri.
Cei chestionaţi au încetat să mai plătească pentru tehnologie americană; servicii de streaming precum Netflix, Amazon Prime, Apple TV şi Disney+; carburant; maşini precum Tesla; şi whisky-uri precum Jack Daniel's. Erau evitate şi reţele sociale ca X, Facebook şi Instagram.
În iulie, un sondaj Angus Reid a constatat că 40% dintre cumpărători verificau activ provenienţa produselor, iar cei mai mulţi dintre ei evitau, pe cât posibil, mărfurile americane.
Acronimele ABUS (Anything but US – „Orice, numai american nu”) ori ABUSA (Anywhere but USA – „Oriunde, numai în SUA nu”) şi sloganul „Elbows Up!” – termen din hochei pentru o apărare fermă – au început să apară în Canada anul trecut.
„Cred că trebuie să fii în Canada ca să înţelegi cât de adâncă e ostilitatea faţă de SUA… inclusiv de-a lungul întregului spectru politic”, spune Denise din Winnipeg, Manitoba.
„«Elbows up» e ceva real. Nu zburăm cu companii aeriene americane, stăm în hoteluri deţinute local, nici măcar nu facem escală într-un aeroport american… ne-am mutat investiţiile către companii canadiene şi evităm activ produsele, legumele şi alimentele americane. Poate fi destul de incomod să te documentezi, să citeşti indicatoare şi etichete, şi de multe ori mai costisitor, dar BDS [boicot, dezinvestire, sancţiuni] e singurul instrument prin care oamenii obişnuiţi îşi pot apăra valorile”, adaugă ea.
Elizabeth Lorenz, 68 de ani, profesoară pensionară care locuieşte în Nanaimo, British Columbia, spune că e dispusă să modifice o reţetă ca să ocolească lipsa anumitor ingrediente.
„Citesc etichetele de pe alimentele ambalate şi, dacă e făcut în SUA, nu cumpăr”, spune ea. „Pastele Annie's sunt un exemplu de produs pe care nu-l mai cumpăr. Magazinele oferă tot mai multe legume şi fructe din Mexic, Peru, Guatemala, Chile şi Africa de Sud. Deşi asta înseamnă că transportul acestor produse a contribuit la mai multă degradare a mediului decât dacă aş cumpăra produse americane, indignarea mea faţă de lăcomia şi corupţia Americii învinge (scuze pentru joc de cuvinte) grijile mele ecologice”.
Şi-a plantat în grădină igname şi cartofi dulci, „de vreme ce se găsesc doar igname şi cartofi dulci cultivaţi în America”, spune ea.
Jane, 54 de ani, profesoară, a fost una dintre numeroasele persoane care cred că relaţia dintre SUA şi Canada a fost grav avariată, poate iremediabil.
„Cu siguranţă nu voi susţine America din punct de vedere economic cât timp e la putere această administraţie şi, sincer, s-ar putea să n-o mai fac niciodată”, spune ea. „Relaţia, în ochii mei, a fost pătată definitiv”.
Jane cumpără de peste un an doar alimente şi băuturi canadiene şi a renunţat şi la călătoriile în SUA, alegând drumuri mai lungi ca să vadă meciuri în Canada.
„Îmi petrec vacanţele în Mexic, în Republica Dominicană şi în Europa”, spune Jane, care locuieşte în Camlachie, Ontario. „Mergeam la Detroit la meciuri sau concerte şi luam benzină şi cumpărături înainte să mă întorc în Canada. De peste un an, conduc patru ore până la Toronto pentru aceleaşi evenimente la care, în mod normal, aş fi condus doar o oră, în SUA”.
La început, spune ea, trecerea la produse non-americane a fost „destul de dificilă”, dar foloseşte aplicaţii şi forumuri online care o îndrumă spre variante canadiene.
Printre numeroasele produse americane pe care Jane le-a înlocuit cu echivalente canadiene se numără ketchupul Heinz, brânza Kraft şi hârtia igienică Charmin. Foloseşte aplicaţiile CanMade – Canadian Made, Buy Beaver şi O SCANada: Buy Canadian, precum şi site-ul madeinca.ca.
„Cumpărăturile sunt acum mai simple, pentru că se folosesc etichete care indică ţara de origine”, spune ea. „Verificarea provenienţei produselor a devenit un reflex”.
La fel stau lucrurile şi pentru James Buchan, 36 de ani, care lucrează în IT, trăieşte în Halifax, Nova Scotia, şi se descrie drept „un cititor înrăit de etichete”.
„Toate produsele Procter & Gamble şi Colgate au fost înlocuite cu produse Attitude şi Lavo, din Quebec”, spune el. „Produsele canadiene se găsesc destul de uşor şi putem lua alimente din Mexic, dar mâncarea gata preparată e mai greu de găsit, pentru că SUA domină acest segment. Aşa că schimbarea ar putea fi mai grea pentru unii”.
Şi-a făcut şi curăţenie în aparatura electronică.
„Mi-am vândut toate produsele Apple: un MacBook vechi de un an, un iPhone, AirTag-uri şi AirPods, şi le-am înlocuit cu alternative”, spune el. „Tehnologia a fost cel mai uşor de schimbat – nu-mi lipsesc deloc nici iPhone-ul, nici Mac-ul”.
Şi-a mutat serviciile de e-mail la unele cu sediul în Europa şi a făcut la fel cu aplicaţiile de hărţi, cele de învăţat limbi străine şi calendarul. A părăsit şi Facebook, Reddit, Instagram şi WhatsApp.
Kurt, 61 de ani, inginer pensionar din Calgary, Alberta, spune că grupul său de degustare de whisky „cheltuia o mică avere” anual pe whisky-uri americane – în jur de 10.000 de dolari.
„De la «Ziua Eliberării» şi de la primul val de tarife, am hotărât că un mod de a ne exprima dezgustul este să nu mai cumpărăm whisky american”, spune el. „Aşa că, de atunci, am cheltuit 0 dolari. În mod surprinzător, tocmai am dat peste o serie întreagă de echivalente canadiene. Nu ne dădeam seama ce varietate şi ce calitate se găsesc la nivel local. Aşa că nu avem de gând să ne mai întoarcem vreodată”.
A devenit şi el un verificator „energic” de etichete, dar spune că nu e mereu simplu, dând exemplul companiei americane Kraft, care are o filială în Canada, angajează canadieni şi „foloseşte materiale şi ingrediente canadiene când poate”.
„Mă doare de-a dreptul să cumpăr un produs care, da, e făcut aici, în Canada, dar despre care ştim că veniturile se întorc la compania din State”, spune el.
Soţia lui nu mai bea nici vin californian şi, deşi au fost „vizitatori frecvenţi timp de peste 30 de ani” în SUA, Kurt spune că nu au mai fost acolo din ianuarie 2025.
Mulţi dintre cei care au scris pentru The Guardian au simţit că încrederea în vecinul american a fost ruptă iremediabil.
„Nu mă voi întoarce la produse americane, nici dacă se schimbă regimul, pentru că SUA sunt de neîncredere”, spune Sarika, 61 de ani, cadru universitar din Vancouver. „E păcat, pentru că mulţi dintre noi, în regiunile de graniţă, avem prieteni de partea cealaltă şi nu vrem să le vedem afacerile şi oraşele suferind, dar poate că americanii se vor implica acum ceva mai mult în a vota şi a susţine un guvern şi un sistem comercial mai corecte şi mai drepte”.
Vikram, 51 de ani, care lucrează la o firmă de finanţe şi locuieşte în Toronto, spune că refuză să călătorească în SUA, deşi are familie acolo. Îl vizitează ei pe el, în schimb. Evită şi produsele americane şi boicotează acum Amazon.
El a exprimat un sentiment împărtăşit de mulţi, care găsesc regretabilă întorsătura evenimentelor.
„Mi se pare destul de trist că suntem nevoiţi, ca şi canadieni, să facem asta ca protest faţă de aceste ameninţări ridicole la adresa suveranităţii noastre, dar nu prea ştiu cum altfel să reacţionez”, spune el. „Nu ne mai putem uita la relaţia cu SUA aşa cum era înainte, pentru că lucrurile s-au schimbat. Trebuie să ne reorientăm, pentru propria protecţie şi ca să ne păstrăm suveranitatea şi controlul asupra economiei”.
Kurt a strecurat totuşi o notă discretă de optimism.
„O să privim în urmă şi o să spunem: ştii ce, a fost dureros şi a fost un şoc, mai ales să-ţi vezi cel mai bun prieten întorcându-se împotriva ta, dar a fost cel mai bun lucru care ni s-a putut întâmpla”, spune el. „Canada va fi mai puternică şi mai sănătoasă după ce se va termina toată povestea asta”.
Şi William a găsit o mângâiere în felul în care simte că s-au schimbat lucrurile în Canada.
„După ani de dezbinare internă în ţara noastră, e frumos să vezi, în sfârşit, ceva care ne uneşte din nou”, spune el. „Cred că, uneori, e nevoie doar de un duşman comun ca să-ţi regăseşti hotărârea”.