Directorul general al companiei farmaceutice elvețiene Sandoz, Richard Saynor, avertizează că dependența Europei de antibioticele produse în China amenință securitatea aprovizionării cu medicamente esențiale și cere Uniunii Europene condiții de concurență echitabile pentru producătorii europeni. Acesta susține că prețurile extrem de mici ale antibioticelor nu reflectă valoarea lor pentru sănătatea publică și pledează pentru o finanțare care să permită menținerea producției în Europa.
Înainte de descoperirea accidentală a penicilinei de către Alexander Fleming, în urmă cu 100 de ani, aproape jumătate din totalul deceselor erau cauzate de infecții. Experimentele lui Fleming pe plăci Petri și dezvoltarea ulterioară a antibioticelor moderne au adăugat, în medie, 23 de ani la speranța de viață a oamenilor și se estimează că salvează milioane de vieți în fiecare an.
Sandoz, compania farmaceutică elvețiană, este unul dintre ultimii producători ai acestui medicament esențial din Europa, potrivit Fortune. Fabrica sa, în valoare de 150 de milioane de euro, situată în orașul alpin Kundl, din Austria, este singura unitate de pe continent care integrează întregul proces de fabricație a antibioticelor, fiind capabilă să producă atât substanțele active, cât și să le transforme în medicamente gata de administrare pacienților.
Cu toate acestea, Sandoz se confruntă cu o concurență puternică din partea Chinei. Potrivit Eurostat, anul trecut, 86% din importurile UE de peniciline și derivații acestora proveneau din China, față de 44% în 2019. China este în prezent cel mai mare exportator de ingrediente pentru antibiotice din lume.
Pierderea capacității de a produce antibiotice în Europa ridică semne de întrebare în privința securității și suveranității, afirmă Richard Saynor, directorul general al Sandoz. „Suntem acum ultimul producător de penicilină rămas în lumea occidentală”, spune acesta. „Chiar vă doriți o lume în care toate antibioticele voastre provin de la furnizori asiatici? Nu cred”.
Într-un document transmis parlamentarilor britanici, Sandoz a avertizat că dependența Europei de China în privința antibioticelor reprezintă un „călcâi al lui Ahile” pentru sănătatea publică și apărarea continentului. Compania a adăugat că restricționarea aprovizionării ar putea deveni un „instrument de constrângere economică sau de război hibrid” în perioadele de tensiune diplomatică.
Sandoz a susținut, de asemenea, că „practicile care distorsionează piața” le-au permis producătorilor chinezi să ofere prețuri mai mici decât concurenții lor și să „inunde” piețele globale cu ingrediente farmaceutice extrem de ieftine.
În luna mai, compania a depus o plângere la Comisia Europeană, solicitând deschiderea unei anchete antidumping privind importurile din China ale substanței active utilizate pentru fabricarea antibioticului amoxicilină. „Concurăm cu actori asiatici care beneficiază de subvenții masive”, afirmă Saynor. „Ne dorim condiții de concurență echitabile”.
Potrivit lui Saynor, Actul UE privind medicamentele critice (Critical Medicines Act), aprobat provizoriu în luna mai și menit să îmbunătățească disponibilitatea și producția unor medicamente esențiale, precum antibioticele și analgezicele, în întreaga Europă, reprezintă un pas în direcția corectă.
Cu toate acestea, el adaugă: „Nu este clar cum se va traduce acest lucru prin faptul că guvernele europene vor plăti puțin mai mult pentru aceste medicamente. Ca întotdeauna, toată lumea este de acord cu tine, dar în momentul în care ceri să se scoată banii, toată lumea a plecat brusc de la masă”.
Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit (NHS) plătește în prezent 1,06 lire sterline (1,41 dolari) pentru un pachet de 21 de capsule de amoxicilină de 250 mg, potrivit British National Formulary, o lucrare de referință care oferă profesioniștilor din domeniul sănătății recomandări privind prescrierea și administrarea medicamentelor.
„De ce ar trebui să vindem un pachet de antibiotice la un preț mai mic decât cel al unui baton Mars?”, întreabă Saynor. „Apreciem un baton Mars mai mult decât medicamentul care a salvat mai multe vieți decât orice altă invenție? Guvernele sunt foarte pricepute la a vedea prețul, dar nu percep neapărat și valoarea”.
Serviciile de sănătate publică din întreaga lume se confruntă cu dificultăți financiare și reduceri de finanțare, însă Saynor nu consideră că plata unui preț mai mare ar fi nerezonabilă.
„Nu este corect să comparăm și să spunem că toate medicamentele ar trebui vândute la același preț ca un baton Mars, în condițiile în care dezvoltarea unor produse și aducerea lor pe piață costă 100 de miliarde de dolari”, adaugă el.
Un „deceniu de aur” pentru medicamente mai ieftine
Sandoz este specializată în dezvoltarea medicamentelor generice și biosimilare. Aceste medicamente, ale căror brevete au expirat, oferă aceeași eficacitate clinică precum produsele originale de marcă și sunt considerabil mai ieftine pentru sistemele de sănătate. Medicamentele generice reprezintă 80% din totalul medicamentelor utilizate la nivel mondial.
Sandoz estimează că, în următorii 10 ani, vor expira brevetele unor medicamente cu o valoare cumulată de 650 de miliarde de dolari, ceea ce va conduce la ceea ce Saynor descrie drept un „deceniu de aur fără precedent” pentru piața biosimilarelor.
„Suntem acum ultimul producător de penicilină rămas în lumea occidentală. Chiar vă doriți o lume în care toate antibioticele voastre provin de la furnizori asiatici?” - a subliniat Richard Saynor, director general al Sandoz.
Luna trecută, Sandoz și-a anunțat obiectivul de a produce peste 100 de produse biosimilare până în 2040 - de aproape opt ori mai multe decât cele 13 pe care le are în prezent. Compania estimează că introducerea acestor produse pe piață ar putea genera un impact social de aproape un trilion de dolari, în parte datorită economiilor directe realizate de sistemele de sănătate.
Sandoz a investit 300 de miliarde de dolari într-o nouă unitate de producție a substanțelor medicamentoase în Ljubljana, Slovenia, pentru a susține acest obiectiv. „Vedem aici o oportunitate uriașă în domeniul medicamentelor biologice”, afirmă Saynor.
El consideră că desprinderea Sandoz de grupul Novartis, în 2023, a plasat compania într-o poziție favorabilă pentru a valorifica această oportunitate care se conturează. „Rolul nostru este să contestăm brevetele și să aducem produsele pe piață cât mai devreme posibil”, explică Saynor.
În schimb, companiile farmaceutice precum Novartis urmăresc să își protejeze brevetele. „Din punct de vedere conceptual, sunt două lucruri foarte diferite”, spune el.
Acum, în calitate de companie independentă, Sandoz poate deveni o „voce a industriei”, afirmă Saynor. El adaugă: „Am avut acces la Casa Albă, la autoritățile europene de reglementare, la guverne europene și la guverne din întreaga lume. Nu aș fi putut spune nici jumătate dintre lucrurile pe care le-am spus dacă am fi făcut parte din compania-mamă. Independența ne-a permis să influențăm politicile publice”.
Saynor și-a reconfigurat, de asemenea, echipa de conducere. În iulie, Pascal Bouye, care ocupase anterior funcții de conducere în domeniul operațiunilor și al aprovizionării la Mars și Danone, a fost numit președinte responsabil pentru medicamentele generice și lanțul de aprovizionare din producție. Keren Haruvi s-a mutat de la Novartis la Sandoz pentru a conduce operațiunile companiei din America de Nord. Remco Steenbergen, fostul director financiar al companiei aeriene germane Lufthansa, a fost recrutat în 2024.
Potrivit lui Saynor, atragerea de experiență și cunoștințe din alte industrii este esențială pentru creșterea viitoare a Sandoz.
„Pascal Bouye provine dintr-o organizație foarte complexă din domeniul bunurilor de larg consum, așa că știe cum să gestioneze lanțuri de aprovizionare complexe, care implică numeroase parteneriate”, afirmă el.
În același timp, Steenbergen a adus experiență în gestionarea finanțelor într-o industrie cu investiții mari în active și marje de profit relativ reduse.
Pe măsură ce Sandoz intră într-o nouă etapă de creștere și se confruntă cu concurența din China, Saynor recunoaște că perspectivele noi vor fi importante: „Nu dețin toate răspunsurile în calitate de director general. Avem nevoie de puncte de vedere diferite, care să ne pună la încercare modul de gândire, și de oameni care să aducă experiență din diverse industrii - nu neapărat doar o perspectivă specifică industriei farmaceutice”.