Donald Trump a deschis un nou front în disputa sa tarifară cu Canada, iar una dintre cele mai recente victime colaterale este cartografia. La fel cum a procedat la începutul mandatului său cu Golful Mexic, care a fost redenumit „Golful Americii” în Statele Unite, președintele american și-a îndreptat acum atenția către o altă formă geografică împărțită cu vecinul nordic al Americii. Într-un ordin executiv semnat joi, Trump a decretat că Lacul Ontario ar trebui să fie cunoscut de acum înainte drept „Lacul Americii”. Dar redenumirea nu este atât de ușoară de făcut, potrivit El Pais.
„Faptul că această inovație este creată prin ordin executiv în secolul XXI spune mai multe despre personalitatea autocratului decât orice altceva”, spune Jesús Burgueño, geograf și profesor la Universitatea din Lleida.
După cum explică acesta, schimbările denumirilor geografice sunt propuse în mod normal prin intermediul institutelor cartografice, unde țările au de regulă comisii de toponimie responsabile cu studierea originii și evoluției denumirilor geografice. Nu acesta a fost însă cazul deciziei unilaterale a lui Trump.
Chiar dacă nu este rezultatul unui proces istoric convenit de specialiști de-a lungul mai multor ani, decizia va avea totuși efecte în Statele Unite. „În ceea ce privește forța practică, cu siguranță o are”, spune Burgueño.
În primul rând, nu este deloc neobișnuit ca același spațiu fizic să aibă denumiri diferite, în special în regiunile de frontieră. Burgueño indică drept exemplu unul dintre marile râuri ale Americii de Nord, care formează o parte a graniței dintre Mexic și Statele Unite: în Mexic este cunoscut sub numele Río Bravo, în timp ce în Statele Unite este numit Rio Grande.
Un caz similar este cel al Mării Japoniei, cunoscută în ambele Corei drept Marea de Est. Denumiri diferite pot coexista chiar și în interiorul aceleiași țări. În Spania, de exemplu, sunt folosite în continuare atât Golfo de Bizkaia, cât și Golfe de Gascogne, deși primul a fost, din punct de vedere istoric, mult mai răspândit, notează Burgueño.
Impactul deciziei lui Trump în plan intern este amplificat și de concentrarea puterii la Casa Albă. „Toate agențiile guvernamentale americane se află acum sub controlul Casei Albe, inclusiv U.S. Board on Geographic Names”, spune Frédéric Giraut, profesor de geografie politică la Universitatea din Geneva și titular al catedrei UNESCO Naming the World.
Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a declarat însă deja că administrația sa nu va adopta schimbarea.
Companiile responsabile de producerea și distribuirea hărților în Statele Unite sunt, cu toate acestea, susceptibile să urmeze noua nomenclatură. „În cadrul administrației actuale, National Geographic, de exemplu, nu va îndrăzni să publice o hartă care să încalce ordinul lui Trump”, susține Burgueño.
Limitele internaționale
Ca regulă generală, țările își pot exercita suveranitatea asupra denumirilor geografice doar în porțiunile unui lac care se află sub jurisdicția lor. În cazul apelor comune, însă, utilizarea îndelungată a unei denumiri poate conduce la apariția unui nume comun, recunoscut și la nivel internațional.
Atunci când are loc o schimbare a denumirii, țările vizate trebuie să își actualizeze hărțile oficiale, hărțile nautice și legislația națională. Canada nu a dat însă niciun semn că ar ceda în fața celei mai recente inițiative a lui Trump, la fel cum Mexicul a refuzat să adopte termenul „Golful Americii”. Premierul canadian Mark Carney a respins deja public inițiativa.
„Numele Lacul Ontario provine din cuvântul Wendat Ontari’io, care, în mod potrivit, înseamnă «lacul este frumos, lacul este mare»”, a scris el pe rețelele sociale. „Numele are o vechime de peste 400 de ani, fiind anterior atât Confederației Canadei, cât și Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii.”
Prin urmare, impactul final al deciziei unilaterale a Casei Albe va depinde de instituțiile care produc, validează și diseminează informații geografice la nivel internațional, explică Giraut. Potrivit cercetătorului, celelalte state suverane „nu ar trebui să-și modifice exonimele”, denumirile oficiale pe care le folosesc pentru locuri din străinătate, și, prin urmare, „nu ar trebui să reflecte schimbarea nici în documentele lor cartografice, nici în textele oficiale”.
Organismele internaționale responsabile de granițele maritime și nomenclatura geografică nu sunt implicate în acest caz. Organizația Hidrografică Internațională (IHO) menține o nomenclatură standardizată pentru mări și oceane, care sunt identificate și denumite în cadrul sistemului său, însă aceasta nu acoperă lacurile binazionale și nici nu acționează ca arbitru în disputele privind toponimia. În mod similar, Grupul de experți al Națiunilor Unite pentru denumiri geografice (UNGEGN) recomandă păstrarea stabilității denumirilor geografice și respectarea uzului consacrat.
Cartografia digitală
„Principala provocare în prezent o reprezintă hărțile digitale distribuite de platforme private și colaborative”, spune Giraut. „Precedentul Golfului Mexic a arătat că principalele platforme, Google Maps și Apple Maps, au acceptat înregistrarea și afișarea noii denumiri impuse.”
În mare parte a lumii, observă el, aceste platforme au adoptat o abordare cu denumiri duble, afișând „Golful Americii” între paranteze și ca denumire secundară. În Statele Unite și Mexic, însă, utilizatorilor li s-au afișat denumiri diferite, în funcție de țara din care accesau serviciul.
„Alte platforme private importante, în special cele destinate sistemelor de navigație auto, Bing Maps, TomTom Maps și Here WeGo, nu au susținut și nici nu au propagat schimbarea”, adaugă el. „Același lucru este valabil și pentru principala platformă colaborativă de cartografiere, OpenStreetMap.”
Giraut vede un element comun în schimbările de denumiri geografice promovate de Trump. „Trebuie luată în considerare dimensiunea suprematistă a acestor inițiative, care sunt realizate invariabil în detrimentul denumirilor de origine amerindiană [precum Denali, Mexico și Ontario].” În 2015, administrația președintelui de atunci, Barack Obama, a restabilit denumirea indigenă Denali pentru cel mai înalt vârf din Alaska, înlocuind oficial numele Mount McKinley. În prima sa zi de revenire la Casa Albă, Trump a anulat această decizie și a reinstaurat vechiul nume al muntelui.