Grupul german pentru drepturi digitale a depus o plângere penală împotriva ochelarilor inteligenți Meta/Ray-Ban, ridicând semne de întrebare privind proporționalitatea, aplicabilitatea aceleiași idei în alte state membre ale UE și problemele legate de aplicarea legii, scrie Euronews.
Organizația non-profit germană HateAid a depus o plângere penală împotriva Meta, Ray-Ban, Oakley și a mai multor retaileri de ochelari la Oficiul Central pentru Combaterea Criminalității pe Internet din Germania, cerând interzicerea vânzării ochelarilor cu inteligență artificială ai Meta, modelul Ray-Ban Meta Wayfarer.
Grupul susține că ochelarii încalcă legea germană privind telecomunicațiile, serviciile digitale și protecția datelor.
HateAid spune că ochelarii cu AI Ray-Ban Meta sunt „imposibil de distins” de ochelarii obișnuiți și că, în condițiile în care numai în Germania 41 de milioane de oameni poartă ochelari, aceștia pot genera „violență digitală bazată pe imagini” și pot „deghiza o tehnologie de supraveghere deosebit de discretă într-un obiect de zi cu zi”.
Abordare fragmentată a fotografiei în spațiul public în UE
Legislația germană privind fotografia în spațiul public este mai strictă decât cea din multe alte țări ale UE.
Fotografierea și filmarea panoramelor și a evenimentelor publice sunt permise, însă fotografierea sau filmarea unor persoane individuale fără consimțământ prealabil nu este.
Multe alte țări europene, în schimb, permit fotografierea și filmarea trecătorilor în spațiul public, atât timp cât conținutul nu este folosit în scopuri răuvoitoare, comerciale sau de tip „justițiar”.
UE este de multă vreme criticată pentru abordarea sa fragmentată în aplicarea legislației privind protecția datelor, iar fotografia și filmarea în spațiul public par să devină un nou punct de dispută.
Petiția care însoțește plângerea
Petiția grupului cere, în primul rând, interzicerea totală a vânzării ochelarilor cu AI Ray-Ban Meta în Germania – ceea ce, teoretic, ar putea urma unei evaluări juridice a conformității lor cu legea germană.
A doua cerere sună destul de rezonabil: garantarea siguranței prin design, astfel încât ochelarii să fie „clar identificabili”.
Grupul propune un cod de culori pentru camere. Ochelarii au deja încorporat un LED alb care clipește continuu în timp ce utilizatorul face o fotografie sau filmează.
A treia cerere – să nu fie lăsați cei afectați să se descurce singuri – lasă și ea puțin loc de contraargumente și trimite la probleme mai profunde și mai adânc înrădăcinate legate de aplicarea legii și de protejarea propriilor drepturi, fie offline, fie online.
Violența împotriva femeilor
Grupul susține că ochelarii inteligenți ar trebui interziși cu totul, invocând creșterea violenței digitale, care vizează adesea femeile.
Cazurile de violență fizică și psihologică împotriva femeilor sunt, într-adevăr, în creștere în Europa, iar inteligența artificială și deepfake-urile adaugă noi straturi de amenințări la adresa intimității și a securității.
Totuși, datele din anii anteriori arată că aplicarea legii, cadrul legislativ și chiar gradul de conștientizare a modului în care oamenii își pot proteja drepturile rămân insuficiente pentru a proteja femeile – un gol care exista cu mult înainte de apariția dispozitivelor inteligente purtabile.
În 2024, Germania, Franța și Suedia au raportat cea mai accentuată creștere a infracțiunilor de violență sexuală și de viol înregistrate.
Mai mult, 30% dintre femeile din Germania spun că au fost supuse violenței psihologice din partea unui partener, 32% raportează hărțuire sexuală la locul de muncă, iar 14% raportează urmărire abuzivă (stalking).
Puține femei raportează abuzurile online sau își cunosc drepturile.
Potrivit unui raport din 2025 al Economist Intelligence Unit, doar una din patru femei raportează abuzul online, numai 14% îl semnalează autorităților, iar 78% nu cunosc opțiunile pe care le au pentru a se apăra împotriva hărțuirii online, a doxxingului și a uzurpării identității.