Descoperire arheologică rară în centrul unui oraș din România: Au fost găsite 2 biserici străvechi, după o legendă cu Mircea cel Bătrân

Fundaţia unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, împreună cu structura unei alte biserici străvechi, au fost descoperite recent de arheologi, sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost şi curte domnească, transmite Agerpres.

Arheologii Ion Tuţulescu şi Carol Terteci au fost cei care au cercetat actualul lăcaş de cult ce poartă hramul Buna Vestire, monument istoric de interes naţional ce datează din secolul al XVIII-lea, în cadrul unui proiect de consolidare şi restaurare a acestuia cu fonduri europene, plecând de la o legendă care spune că biserica de astăzi ar fi fost clădită pe ruinele uneia străvechi, ctitorie a unui domnitor Mircea.

„Putem să menţionăm existenţa a încă două biserici în interiorul lăcaşului actual”

Săpăturile au scos însă la iveală chiar structurile a două biserici străvechi.

„Actuala biserică a fost ridicată în anul 1747, în timpul păstoririi episcopului Climent, iar unii istorici susţin că a fost construită pe ruinele unei biserici ctitorită de Mircea cel Bătrân - alte surse indică vremea domniei lui Mircea Ciobanul sau Mircea voievod, fiul lui Mihnea cel Rău - şi distrusă de turci în timpul conflictului austro-turc din 1716 - 1718. Sursele istorice sunt deficitare în atestarea cronologică a unei etape sau alta.

În baza cercetărilor actuale, putem să menţionăm existenţa a încă două biserici în interiorul lăcaşului actual. Prima biserică este de mici dimensiuni şi a fost surprinsă doar prin fundaţii, ce utilizează cu predilecţie piatra ca material de construcţie. Biserica din faza a II-a a fost surprinsă suprapunând stratigrafic pe cea din prima fază şi utilizează în construcţie atât piatra cât şi cărămida la fundaţii. Acest monument deţine şi o elevaţie cu o înălţime de maxim 40 de centimetri, cu două sau trei straturi de frescă", a explicat, pentru Agerpres, arheologul Ion Tuţulescu.

O biserică e din secolul XIV, cealaltă din secolul XVI

Astfel, în baza vestigiilor găsite, arheologii au concluzionat că ar fi vorba de o biserică de secol XIV, respectiv din perioada când a fost ridicată şi mânăstirea Cozia de la Călimăneşti, şi încă una din secolul al XVI-lea. O datare exactă a două vechi biserici descoperite va putea fi însă făcută în urma analizelor probelor de mortar care au fost prelevate.

„Din păcate, majoritatea artefactelor pe care le-am găsit aparţin bisericii din faza a doua, cea de secol XVI, dar şi bisericii actuale, de secol XVIII. Zidurile bisericii din prima fază sunt la o adâncime cuprinsă între doi metri jumătate, trei metri şi nu am dorit să ne ducem mai jos, zona fiind foarte periculoasă. Ceea ce am surprins noi efectiv sunt fundaţiile.

Am descoperit până acum altarul, catapeteasma şi, cel mai probabil, pronaosul primei biserici. Ca lungime, de la pronaos până la altar, are undeva la 7-8 metri. Ştiam când am pregătit proiectul arheologic pentru cercetarea în prealabil că prin legendă ar exista două biserici, între care una aparţinând lui Mircea cel Bătrân.

Deci, putem să concluzionăm faptul că ceea ce am cercetat atestă această legendă, iar prima biserică, cel mai probabil, aparţine perioadei lui Mircea cel Bătrân”, a precizat arheologul vâlcean.

„Aici a fost şi o curte domnească, unde s-ar fi îngrijit de sănătate chiar şi tatăl lui Mihai Viteazul”

În sprijinul ipotezei existenţei unei ctitorii a domnitorului Mircea cel Bătrân în centrul Râmnicului, de al cărui nume se leagă de altfel şi prima atestare documentară a oraşului, istoricii locali au ca argument importanţa acestui lăcaş în eparhie şi în prezent, la momentul acesta, dacă se confirmă datarea, fiind cea mai veche biserică de piatră cunoscută din oraş.

„Această biserică ne arată acum, în urma cercetărilor arheologice, a descoperirilor recente, că a fost unul dintre cele mai vechi lăcaşuri din Râmnic şi, de ce nu, din eparhia Râmnicului. Este o biserică paraclis a Arhiepiscopiei, deci de importanţă evidentă. Descoperirile în jurul ei ne arată, de asemenea, că aici a fost şi o curte domnească, unde s-ar fi îngrijit de sănătate chiar şi tatăl lui Mihai Viteazul, domnitorul Pătraşcu cel Bun.

Avem multe trimiteri documentare şi de cronici care vorbesc nu despre un aşezământ simplu, ci despre o adevărată curte domnească, mai ales că Mircea cel Bătrân a fost şi zugrăvit, mai târziu sigur, aici alături de alţi ctitori, cum ar boierii Socoteni, pe care N. Iorga îi considera cel mai vechi şi cel mai important neam boieresc, din care se trage şi Vica Socoteanu, ultima descendentă a familiei, care este înmormântată aici şi care a avut conacul Socoteanu-Lahovari, astăzi Palatul Copiilor”, a adăugat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, istoricul Florin Epure.

Actuala biserică este atestată la 1789, însă se crede că ar fi mult mai veche

Actuala biserică, monument de categoria A, a fost construită în stil brâncovenesc, al cărui exponent de seamă este ansamblul mănăstiresc de la Hurezi, aflat în patrimoniul UNESCO. Are un plan triconc, iar naosul ei este evidenţiat prin două turle înalte. Pridvorul e deschis şi susţinut pe opt stâlpi de piatră sculptaţi, în timp ce uşa de la intrare este încadrată de o sculptură în piatră cu ornamente florale.

Pictura originală a bisericii este executată în tehnica fresco, cu o cromatică în stil bizantin şi datează din perioada 1751-1753.

Biserica este cunoscută şi sub numele de Maica Domnului datorită unei vechi icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul, cu ferecătură de argint, despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni. Acesta este atestată la 1789, anul în care s-a construit o raclă pentru ea, însă se crede că ar fi mult mai veche.

Domnitorul Mircea cel Bătrân cu fiul său, Mihai voievod, ce ţin în mâna stângă un pergament cu istoricul bisericii, au fost zugrăviţi în interiorul bisericii în timpul ultimei restaurări a picturii, din anul 1998.