O serie de săpături ilegale la marginea Romei au adus la lumină o vilă romană din secolul I d.Hr., ce ar fi aparţinut odinioară unui membru al familiei imperiale Antonine, şi care ar fi fost posibil să fie frecventată de trei împăraţi romani, Hadrian, Antonius Pius şi Marcus Aurelius, conform arheologilor italieni, transmite marţi Live Science, potrivit Agerpres.
Ruinele acestei vile romane includ pereţi decoraţi cu fresce şi podele mozaic, ceea ce confirmă statusul social înalt al proprietarilor.
Vila a fost descoperită la Castel di Guido, o localitate aflată la 19 kilometri vest de Roma. În vechime această regiune era cunoscută drept Lorium şi era frecventată de familiile romane de prestigiu, inclusiv familiile împăraţilor romani Hadrian, Antoninus Pius şi Marcus Aurelius.
În luna februarie, poliţia locală a fost alertată de desfăşurarea unor săpături neautorizate la Castel di Guido, pe un teren al statului italian, conform unui comunicat dat publicităţii luni, 15 iunie, de către Superintendenţa Specială de la Roma a Ministerului Culturii din Italia. Săpăturile neautorizate fuseseră efectuate cu un excavator, care a lăsat în urmă tăieturi adânci în vilă şi movile uriaşe de pământ.
› Vezi galeria foto ‹
„Gamă splendidă de decorațiuni”
Arheologii superintendenţi, conduşi de Alessia Contino, au efectuat săpături pentru a documenta şi stabiliza arhitectura de la faţa locului.
„Datorită raportului local şi intervenţiei prompte, a fost posibilă identificarea unei părţi a unei vile mari, necunoscute anterior, din perioada imperială şi descoperirea unei splendide game de decoraţiuni, precum şi descoperirea unei statui din marmură albă fină”, a declarat Contino în comunicat.
Săpăturile au dezvăluit atriumul de la intrarea în vilă, două camere decorate cu fresce şi mozaicuri şi alte câteva spaţii legate de activităţile agricole ale casei mari, rurale. Vila a fost probabil construită la începutul secolului I şi abandonată în secolul al III-lea.
În bazinul central al vilei, arheologii au descoperit o statuie
Impluviumul central al atriumului - un bazin de marmură din centrul multor case romane antice care colecta apa de ploaie dintr-o deschidere în acoperiş - era înconjurat de o podea decorată cu benzi de mozaicuri botanice şi geometrice alb-negru. Peretele din spate al camerei, din care s-a păstrat încă aproximativ 1,5 metri, era vopsit în roşu ca parte a unei fresce care prezenta panouri multicolore cu figuri umane şi elemente botanice.
În jurul camerei mari se aflau patru mai mici, dintre care trei încă au podele din mozaic păstrate. O cameră include nouă panouri geometrice alb-negru, o alta include octogoane negre pe fundal alb, iar a treia are dreptunghiuri negre.
În bazinul central al vilei, arheologii au descoperit o statuie spartă, înaltă de aproximativ 80 de centimetri, care înfăţişează un bărbat cu barbă purtând o tunică scurtă şi având un coş cu păsări şi fructe. Statuia îl poate reprezenta pe Silvanus, zeitatea romană a pădurilor şi a terenurilor necultivate, care veghea asupra turmelor de animale domesticite. Silvanus a fost, de asemenea, un tovarăş al lui Bacchus (cunoscut în greacă sub numele de Dionysos), zeul vinului şi al extazului.
A cui era vila imperială
Mărimea vilei şi calitatea mozaicurilor şi frescelor sugerează că proprietarii vilei erau aristocraţi romani şi ar fi putut fi chiar membri ai familiei imperiale, conform declaraţiei.
În Imperiul Roman, familii de elită precum Aurelii şi Arrii - familiile paterne şi materne ale lui Antoninus Pius, care a domnit între 138 şi 161 d.Hr. - locuiau în Lorium. Surse antice sugerează că Antoninus Pius şi-a petrecut copilăria în Lorium, şi-a construit acolo palatul imperial şi a murit acolo la vârsta de 74 de ani.
Lorium a fost frecventat şi de împăratul Hadrian, care l-a adoptat pe Antoninus Pius pentru a-l face moştenitor, şi de Marcus Aurelius, care era nepotul, fiul adoptiv şi ginerele lui Antoninus Pius. Datorită legăturii puternice a Loriumului cu dinastia imperială Antonină, numeroase vile şi moşii antice au fost descoperite anterior în regiune.
Dar vila recent descoperită „este o altă piesă importantă a puzzle-ului”, a spus Contino, „deschizând noi perspective pentru înţelegerea şi conservarea teritoriului nostru bogat în istorie”.
Lucrările suplimentare asupra vilei şi a artefactelor sale îi vor ajuta pe arheologi să dateze clădirea mai precis şi să stabilească dacă a fost abandonată atunci când casa imperială a fost mutată din Lorium, potrivit declaraţiei.