Cercetătorii avansează spre dezvoltarea unui vaccin universal împotriva cancerului
Publicat acum 9 ore si 21 minute
Astronomii au detectat două stele pitice albe puternice - rămășițe stelare extrem de compacte - care orbitează aproape una de cealaltă și care par destinate să "moară" într-o explozie cvadruplă extraordinar de violentă. Cele două stele, legate gravitațional una de cealaltă în ceea ce se numește "sistem binar", au fost localizate în galaxia noastră, Calea Lactee, la o distanță de aproximativ 160 de ani-lumină de Pământ, relativ aproape în termeni cosmici. Un an-lumină este distanța parcursă de lumină într-un an calendaristic, reprezentând 9,5 trilioane de kilometri, scrie Agerpres.
Piticele albe sunt printre cele mai compacte obiecte din univers. Stelele care au o masă de până la opt ori mai mare decât a Soarelui nostru vor ajunge, în cele din urmă, să evolueze într-o astfel de pitică albă. Pe măsură ce își consumă tot hidrogenul pe care îl folosesc drept combustibil, steaua ajunge într-un punct în care gravitația o face să se colapseze, expulzându-și straturile exterioare și devenind o "gigantă roșie". La final, rămâne un nucleu extrem de compact, cu un diametru similar cu cel al Pământului, care devine o pitică albă.
"Piticele albe sunt rămășițele stelare ale vastei majorități a stelelor și, din când în când, găsim sisteme în care două pitice albe orbitează îndeaproape una în jurul celeilalte", a declarat James Munday, cercetător înscris la studii doctorale la Universitatea Warwick din Anglia și, totodată, autorul principal al studiului publicat în revista Nature Astronomy.
Oamenii de știință au utilizat datele transmise de patru telescoape terestre pentru a studia acest sistem binar. Una dintre cele două pitice albe are o masă de aproximativ 83% din cea a Soarelui, iar cealaltă de aproximativ 72%.
"Niciun alt sistem binar cunoscut de pitice albe nu are o masă combinată mai mare", a precizat James Munday.
"Ambele sunt aproximativ la fel de mari ca Pământul. Una are un diametru cu aproximativ 20% mai mare, iar cealaltă cu aproximativ 50% mai mare. Asta vă oferă o idee despre cât de dense sunt. Este ca și cum Soarele ar fi comprimat în dimensiunea Pământului. Masele lor de atunci când ele erau stele obișnuite erau probabil de trei până la patru ori mai mari decât masa Soarelui", a declarat Ingrid Pelisoli, astrofizician la Universitatea Warwick și coautoare a studiului.
Câteva sute de alte sisteme binare compuse din două pitice albe sunt cunoscute. Cele din sistemul binar recent descoperit orbitează cel mai aproape una de cealaltă. Ele sunt de aproximativ 25 de ori mai apropiate decât este planeta Mercur de Soare, parcurgând o orbită la fiecare aproximativ 14 ore.
Distanța dintre ele se micșorează treptat, pe măsură ce sistemul binar pierde energie, iar faptul că cele două pitice albe sunt atât de masive și atât de apropiate le asigură dispariția, însă acest lucru se va petrece peste o perioadă mare de timp.
Atunci când se vor apropia și mai mult una de cealaltă, cea mai grea dintre cele două pitice albe, datorită forței sale gravitaționale mai mari, va începe să extragă material din stratul exterior al celei mai ușoare și va crește în masă peste pragul dincolo de care o pitică albă suferă o explozie termonucleară. Acest lucru va pregăti terenul pentru o explozie complexă, denumită supernovă de tip 1a, în acest caz implicând o detonare cvadruplă.
"Piticele albe sunt alcătuite din mai multe straturi, la fel ca o ceapă. Stratul lor interior este un miez de carbon și oxigen, înconjurat de un strat de heliu și, în final, de un strat de hidrogen", a explicat Ingrid Pelisoli.
"Steaua mai puțin masivă va transfera masă către steaua mai masivă atunci când vor începe să interacționeze. Acest lucru va face ca stratul de heliu (al celei mai grele) să devină prea masiv, declanșând o explozie. Aceasta declanșează a doua explozie în miezul de carbon-oxigen. Unda de șoc a acestor explozii va declanșa la rândul ei a treia explozie în stratul de heliu rămas al stelei-companion, care declanșează a patra explozie în miezul său de carbon-oxigen", a adăugat Ingrid Pelisoli.
Specialiștii se așteaptă ca detonarea cvadruplă să dureze aproximativ patru secunde, de la început până la final. Însă ea nu se va produce prea curând. Cercetătorii au calculat că ea va avea loc peste aproximativ 22,6 miliarde de ani. Universul are o vârstă de circa 13,8 miliarde de ani. Atunci când explozia cvadruplă se va produce, ea va putea fi văzută pe cerul de pe Terra și va fi de 10 ori mai strălucitoare decât apare Luna pe cerul nocturn - dacă Pământul, ce are în prezent vârsta de 4,5 miliarde de ani, va mai exista.
Este pentru prima oară când a fost identificat un sistem binar ce pare să se îndrepte spre o astfel de soartă. Dacă cele două pitice albe ar fi fost suficient de departe una de cealaltă, pentru ca cea mai grea dintre ele să nu sustragă materie de la cea mai ușoară, atunci ele ar fi putut supraviețui într-o pace perpetuă.
"Pe o orbită mai largă, ar fi putut să trăiască stabil, fără niciun viitor catastrofal, dar în acest caz știm deja că explozia va lumina partea noastră de galaxie", a adăugat James Munday.