DOCUMENT. Raportul Corpului de Control la Doicești. Statul a platit de 16 ori mai mult pentru un teren

Statul român ar fi plătit mult peste preţul pieţei pentru terenul de la Doiceşti, unde urmează să fie construite primele reactoare nucleare modulare mici (SMR) din România. Concluzia aparţine Corpului de Control al prim-ministrului, al cărui raport a fost publicat luni, notează Agerpres.

Despre ce proiect vorbim

RoPower Nuclear este compania înfiinţată special pentru a construi prima centrală cu reactoare modulare mici din România, la Doiceşti, în judeţul Dâmboviţa. Creată în 2022, ea este deţinută în cote egale (50%-50%) de Nuclearelectrica (compania naţională de energie nucleară, deci statul) şi de Nova Power & Gas, o firmă privată din grupul E-Infra.

Cât a costat terenul. Și de ce e o problemă

Miezul problemei este preţul plătit pentru partea nucleară a amplasamentului, aproximativ 52 de hectare. Potrivit raportului, achiziţia a costat 46 de milioane de euro, deşi valoarea de piaţă stabilită de evaluatorul KPMG era de circa 24 de milioane de euro – aproape dublu.

Diferenţa apare pentru că, peste preţul de vânzare, s-a adăugat o „refacturare” de costuri pe care evaluatorul le exclusese. Adică la cele circa 24 de milioane s-a mai adăugat un acord de refacturare de circa 22 de milioane de euro (cu TVA), ajungându-se la aproximativ 46 de milioane în total.

Firma Nova plătise, la rândul ei, doar 2,8 milioane de euro pentru aceeaşi parte nucleară. Aşadar, statul a plătit un preţ de 16 ori mai mare decât suma cu care Nova cumpărase iniţial terenul.

Iar banii cu care RoPower a achitat această sumă provin din împrumuturi acordate chiar de Nuclearelectrica. La momentul finalizării controlului, suma refacturată nici măcar nu fusese plătită, termenul fiind amânat pe durata verificărilor, se arată în documentul citat.

De ce n-ar fi trebuit terenul vândut, ci „adus” în firmă

Când statul şi un privat se asociază în cote egale, logica firească e ca fiecare să contribuie cu ceva de valoare echivalentă. Nova a fost aleasă ca partener tocmai pentru că deţinea terenul – acesta ar fi trebuit să fie contribuţia (aportul) care justifica participaţia de 50%.

În loc de asta, Nova nu a adus terenul ca aport, ci l-a vândut companiei RoPower după mai bine de doi ani, contra unei sume de bani. Practic, acelaşi activ care ar fi trebuit să fie „cartea de intrare” a privatului în asociere a devenit o sursă de profit pentru el. Iar Nova rămâne cu 50% din RoPower, deşi singura sa cheltuială financiară reală este aportul de 4 milioane de euro la capitalul social.

„Nova a fost selectat ca asociat în compania de proiect RoPower pe baza a două argumente: că deţinea terenul de la Doiceşti şi că avea experienţa grupului E-INFRA în construcţia de infrastructură energetică. Argumentul principal a fost proprietatea asupra terenului. Raportul constată că niciunul nu justifică o asociere”, se arată în document.

Cum a fost ocolită legea, potrivit raportului

Documentul descrie şi mecanismul juridic prin care, s-au evitat regulile care ar fi trebuit să protejeze statul.

Dacă terenul ar fi fost cumpărat de la un acţionar în primii doi ani de la înfiinţarea firmei, tranzacţia ar fi intrat obligatoriu sub incidenţa articolului 44 din Legea societăţilor: adică ar fi fost nevoie de aprobarea adunării generale a acţionarilor, de o evaluare făcută de experţi independenţi şi de publicarea în Monitorul Oficial.

În plus, fiind vorba de firme afiliate (Nova şi RoPower), Codul fiscal cerea ca preţul să fie cel de piaţă, nu valoarea din contabilitatea vânzătorului.

Raportul descrie cum ar fi fost ocolite aceste cerinţe: „Respectarea dispoziţiilor legale a fost ocolită în trei paşi: preţul a fost fixat iniţial la valoarea contabilă din evidenţele Nova; clauza a fost apoi modificată în "valoare de piaţă plus acord de refacturare”; iar tranzacţia a fost amânată până la 5 iunie 2025, peste termenul de 2 ani - ieşind astfel din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 44.

Raportul reţine că această întârziere "a scos SNN de sub protecţia legii"".

Concluzia Corpului de Control despre asociere

Verdictul este că asocierea în cote egale nu a avut o justificare economică reală, pentru că riscurile şi drepturile nu au fost împărţite echilibrat între compania de stat şi partenerul privat.

„Conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului şi refacturarea suplimentară a lucrărilor” pentru a crea doar aparenţa unei tranzacţii derulate în condiţii de piaţă liberă, iar asocierea în cote egale nu a avut „o justificare logică sau economică în contextul în care riscurile, obligaţiile şi drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat şi Nova prin Acordul investitorilor, convenţie ce prevalează Actului constitutiv al companiei de proiect”, se arată în comunicatul Executivului.

Corpul de Control mai notează că firma privată nu a demonstrat, în prealabil, o capacitate financiară şi tehnică superioară altor companii şi nici nu poate fi considerată „investitor unic”, tocmai pentru că nu a adus terenul ca aport în natură. De altfel, intenţia ca terenul să fie vândut, nu adus ca aport, era prevăzută de la început în Acordul Investitorilor, unde se menţiona că „pe parcursul Etapei I a Proiectului Nuclear, Compania de Proiect va avea opţiunea de cumpărare asupra Terenului”.

Ce se recomandă

Corpul de Control al prim-ministrului recomandă Ministerului Energiei să analizeze întreaga decizie de asociere a Nuclearelectrica cu Nova, inclusiv prin raportare la regulile europene şi naţionale privind intervenţia statului în economie.

În plus, se cere analizarea posibilităţii de a trage la răspundere – contractual sau administrativ – persoanele care au negociat, avizat şi propus spre aprobare Acordul investitorilor, precum şi pe reprezentanţii companiei de stat care, deşi aveau dreptul să auditeze şi să evalueze operaţiunile companiei de proiect, nu ar fi verificat legalitatea şi corectitudinea economică a tranzacţiilor care au dus la cumpărarea terenului de la Doiceşti.