În fiecare an, milioane de oameni se îndreaptă spre cele mai populare destinații de plajă din Europa, în căutarea unei evadări idilice. Însă pentru mulți, realitatea este departe de imaginile perfecte promovate online.
Un nou raport realizat de compania de tehnologie Cloudwards arată că plajele europene se numără printre cele mai criticate din lume – în special din cauza supraaglomerării. Analiza s-a bazat pe recenzii ale celor mai vizitate 200 de plaje din lume, filtrate după cuvinte-cheie relevante pentru a identifica cele mai frecvente nemulțumiri, notează Euronews.
De la nisipurile înghesuite din Sardinia până la petrecerile non-stop din Grecia, raportul scoate la iveală discrepanța dintre imaginile demne de Instagram și experiența reală a turiștilor.
Europa domină topul mondial al plajelor supraaglomerate
Dacă ți s-a întâmplat să mergi un kilometru doar ca să găsești o palmă liberă de nisip sau să înoți printr-o flotilă de unicorni gonflabili, concluziile nu te vor surprinde: opt dintre cele zece plaje cel mai frecvent criticate pentru aglomerație sunt în Europa.
Plaja Bournemouth din Marea Britanie este liderul negativ la nivel european și ocupă locul cinci la nivel mondial, cu numeroase plângeri legate de curățenie și mulțimea de turiști. Însă puține țări europene stau mai prost decât Italia în ceea ce privește supraaglomerarea.
La Pelosa din Sardinia – o plajă spectaculoasă cu nisip fin și ape turcoaz, situată în nord-vestul insulei – este pe primul loc în lume la capitolul reclamații legate de aglomerație: aproape 87% dintre recenziile negative menționează probleme legate de mulțime.
„Era o dimineață de miercuri, la mijloc de septembrie, și totuși aglomerația era comparabilă cu cea din centrul Londrei/New York-ului/Sydney-ului în noaptea de Revelion”, a scris un utilizator despre La Pelosa.
Pe locul al doilea se află Spiaggia La Cinta, o porțiune de cinci kilometri de nisip alb, înconjurată de ienupăriș și dune, aflată pe coasta de est a Sardiniei.
Imediat după bijuteriile de pe litoralul Sardiniei, vin Praia da Falésia din Portugalia – renumită pentru nisipul auriu și stâncile abrupte –, Cala Comte din Ibiza și micul golf Konnos din Cipru, adesea descris drept „o fărâmă de paradis insular”, în ciuda spațiului restrâns.
Plajele din Grecia – printre cele mai murdare, zgomotoase și totuși populare
Deși Grecia nu este în topul celor mai aglomerate plaje, se remarcă în alte categorii mai puțin onorante.
Laguna Balos din Creta ocupă locul 26 la nivel general și locul șapte la nivel mondial pentru murdărie, aproape jumătate dintre recenziile negative reclamând lipsa de curățenie, iar 40% aglomerația.
Elafonissi, o altă plajă celebră din Creta, cunoscută pentru nisipul său cu nuanțe roz și apele puțin adânci, a ajuns a șaptea cea mai reclamată plajă din lume. Peste 70% dintre recenziile negative fac referire la aglomerație, deși puține menționează zgomotul sau mizeria.
Porto Katsiki, o plajă de carte poștală de pe insula Lefkada, în Marea Ionică, figurează în topul 10 global al celor mai zgomotoase și deranjante plaje. Deloc surprinzător, „World’s 50 Best Beaches” a inclus-o totuși pe locul 36 în clasamentul din 2025, semn că popularitatea în creștere poate pune o presiune enormă pe reperele naturale.
Cum a fost realizat clasamentul
Cloudwards a analizat peste 1,3 milioane de recenzii TripAdvisor pentru 200 de plaje din întreaga lume. Din totalul recenziilor negative, au fost filtrate cuvintele-cheie asociate celor patru mari categorii de nemulțumiri: murdărie, supraaglomerare, cozi și zgomot.
Fiecărei plaje i s-a atribuit un scor de reclamații de la 0 la 100, în funcție de frecvența acestor cuvinte. Cu cât scorul este mai mare, cu atât plângerile sunt mai frecvente. Astfel se explică de ce destinații iconice, precum plaja Waikiki din Hawaii, au obținut un „perfect 100” – dar din toate motivele greșite.
Un val de reglementări pentru a controla presiunea turismului
Multe dintre plajele menționate în raport suferă din cauza acelorași factori: porțiuni limitate de litoral accesibil, aglomerație maximă în sezonul de vârf și o faimă virală pe rețelele sociale care a depășit capacitatea infrastructurii locale și a pus presiune asupra comunităților.
Unele dintre destinațiile vizate au început deja să ia măsuri pentru a combate supraturismul și a proteja ecosistemele fragile – dar și reputația turistică.
Sardinia este liderul european în această privință, adoptând o serie de măsuri estivale pentru reducerea impactului asupra celor mai frecventate plaje. Printre ele se numără limitarea zilnică a numărului de turiști, rezervările în avans obligatorii și, în unele cazuri, interzicerea prosoapelor pe plajă, pentru a preveni eroziunea nisipului.
În Grecia, începând cu 2025, s-a introdus o taxă de intrare de 20 de euro pentru pasagerii navelor de croazieră care vizitează insulele congestionate, precum Mykonos sau Santorini.
Spania, la rândul ei, a interzis consumul de alcool pe unele plaje și a impus amenzi pentru comportamente indecente.
Toate aceste măsuri fac parte dintr-o reevaluare generală a relației Europei cu turismul de masă – de la orașe la țărmuri.
Vara aceasta, promisiunea unui sejur perfect pe plajă este pusă la grea încercare de mulțimi, haos și o prăpastie tot mai mare între așteptări și realitate. Într-o eră a pozelor filtrate și a celebrității virale, chiar și paradisul are un punct de rupere.