Valurile de căldură fără precedent au făcut ca atmosfera supraîncălzită să provoace într-un ritm extrem evaporarea apei din râuri, lacuri, soluri și vegetație, arată un nou studiu citat de The Guardian.
Potrivit cercetării, aceste condiții au devenit de 80 de ori mai probabile în Europa Occidentală și de 40 de ori mai probabile în Europa de Est în urma încălzirii globale.
În același timp, nivelul de uscăciune al solului este de cinci ori mai probabil în vestul continentului și de 11 ori mai probabil în est, din cauza poluării generate de combustibilii fosili.
În mod tradițional, seceta este asociată cu lipsa precipitațiilor, însă ultima iarnă din Europa Occidentală a fost una bogată în ploi.
Cercetătorii spun că schimbările climatice redefineasc conceptul de secetă pe continent, temperaturile foarte ridicate reprezentând principalul factor agravant în această vară.
Analiza citată de The Guardian cataloghează seceta actuală din Europa Occidentală drept „extremă”, în timp ce, într-o lume fără efectele crizei climatice, ar fi fost considerată doar „moderată”.
Albiile râurilor seacă și incendiile fac ravagii în Spania și Franța. Un milion de hectare de culturi agricole, pierdute în România
Noul studiu a acoperit perioada până la sfârșitul lunii iunie, însă efectele sunt deja semnificative.
Multe state au introdus restricții de urgență privind consumul de apă, iar în cea mai mare parte a sudului Angliei este interzisă folosirea furtunurilor pentru udarea grădinilor sau alte activități casnice.
Incendiile de vegetație devastatoare au făcut ravagii în Spania și Franța, iar fermierii se confruntă cu unele dintre cele mai uscate soluri înregistrate vreodată.
Se estimează că Europa va pierde aproximativ 9 milioane de tone de cereale.
Franța se pregătește pentru cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani.
Iar în România, agricultorii au pierdut culturi pe o suprafață de peste un milion de hectare.
Nivelul apelor râurilor este în scădere pe întreg continentul, reducând producția de energie hidroelectrică și îngreunând transportul fluvial de mărfuri.
La Lobith, în Olanda, nivelul Rinului a coborât sub minimul record înregistrat în vara caniculară din 1976.
Oamenii de știință anticipează că aceste perturbări vor duce la scumpirea alimentelor și a energiei, afectând în special gospodăriile cu venituri reduse.
Ei subliniază legătura dintre schimbările climatice provocate de activitatea umană și verile europene tot mai uscate este una clară.
Cercetător: Uscăciunea solurilor în Europa începe încă din primăvară
„Observăm deja o tendință accentuată de uscare neobișnuită a solului încă din primăvară, înainte ca vara să înceapă.
Este consecința propriilor noastre acțiuni: pe măsură ce temperaturile cresc, atmosfera devine tot mai 'însetată' și extrage umezeala din râuri, lacuri, rezervoare și sol.
Cu cât aerul este mai fierbinte, cu atât usucă mai puternic terenurile”, a explicat dr. Dominik Schumacher, cercetător la ETH Zurich.
Acesta a adăugat că seceta din 2026 s-a instalat cu două luni mai devreme decât episodul similar din 2022.
În plus, anul acesta a adus condiții deosebit de favorabile producerii incendiilor de vegetație în Europa Occidentală.
„Atunci când sezonul începe cu condiții relativ umede și trece apoi foarte rapid la o perioadă extrem de uscată, sunt create premisele ideale pentru un sezon devastator al incendiilor, deoarece vegetația are timp să crească și apoi devine combustibil”, a arătat dr. Schumacher.
Dr. Mariam Zachariah, cercetătoare la Imperial College London și coautoare a studiului, a avertizat că situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste fenomene se produc într-o lume încălzită cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Ce se întâmplă dacă încălzirea globală ajunge la +2,8 grade față de epoca preindustrială
„Cel mai alarmant este că asistăm la aceste condiții la o încălzire globală de doar 1,4°C.
Dacă emisiile globale vor continua să crească și planeta se va încălzi cu 2,8°C, așa cum indică proiecțiile actuale, probabilitatea apariției acestor condiții extreme de evaporare s-ar putea dubla.
Fără reduceri rapide și consistente ale emisiilor, Europa se îndreaptă către un viitor în care verile toride și extrem de uscate vor deveni o obișnuință”, a spus aceasta.
Secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, a declarat, la rândul său, că agravarea secetei reprezintă „un semnal de alarmă imposibil de ignorat” că planeta se supraîncălzește.
„Atât timp cât omenirea va continua să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze naturale, aceste secete severe alimentate de schimbările climatice vor deveni tot mai intense și mai costisitoare, atât pentru gospodării, cât și pentru economii.
Soluția este însă la fel de clară: trebuie să accelerăm tranziția către energia regenerabilă”, a subliniat Stiell.
Cum s-a desfășurat noul studiu despre efectele temperaturilor asupra uscării solurilor din Europa
Analiza realizată de consorțiul World Weather Attribution (WWA) a folosit metode validate științific pentru a evalua seceta din Europa Occidentală – inclusiv din Anglia, Franța, Spania, Portugalia și Italia – în perioada aprilie-iunie.
În Europa de Est, unde precipitațiile s-au situat sub nivelul normal timp de un an, analiza a acoperit ultimele 12 luni și a inclus 15 state, de la Belgia până la Estonia.
Cercetătorii au utilizat observații meteorologice și modele climatice pentru a compara condițiile actuale de secetă dintr-o lume încălzită cu 1,4°C cu cele care ar fi existat în absența încălzirii globale provocate de om.
„În ambele regiuni analizate, schimbările climatice provocate de activitatea umană au făcut ca seceta din 2026 să fie mai severă”, au concluzionat autorii studiului.
Un studiu anterior realizat de WWA a arătat că valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie, cel mai intens înregistrat vreodată în Europa, nu ar fi fost posibil fără schimbările climatice.
20.000 de morți în Europa într-o singură săptămână, din cauza domului de căldură
Se estimează că aproximativ 20.000 de europeni și-au pierdut viața în iunie anul curent, din cauza temperaturilor extreme. 2200 dintre victime au fost consemnate în Anglia și Țara Galilor.
Bilanțul este valabil pentru o singură săptămână, 22-28 iunie 2026, interval în care un „dom de căldură” fără precedent s-a instalat în Europa Occidentală și Centrală.
Un alt studiu, publicat joi, estimează că numai în Regatul Unit pierderea orelor de muncă provocată de caniculă a generat costuri economice de peste un miliard de lire sterline.
„Aceste episoade de căldură extremă ne-au reamintit într-un mod șocant că schimbările climatice afectează chiar fundamentele modului nostru de viață, iar accesul la resurse sigure de apă potabilă și la apa necesară pentru producția de alimente este unul dintre cele mai importante dintre acestea”, a arătat Tom Lancaster, reprezentant al think tank-ului Energy and Climate Intelligence Unit din Marea Britanie.
„Vremea uscată reduce rezervele de apă, iar temperaturile ridicate ne determină să consumăm mai multă apă. Este o combinație extrem de dificilă”, a conchis Helen Wakeham, președinta consorțiului National Drought Group din Anglia.