Fenomenul studenților care pică primul an de medicină în Franța și își continuă studiile în România: “Aici auzi mai mult franceză"
Publicat acum 22 ore si 54 minute
Ratele fertilității din Europa sunt în continuă scădere, iar experții spun că fenomenul are cauze multiple. Tendința nu este una izolată, iar Europa nu este singura regiune afectată. În Uniunea Europeană, rata totală a fertilității, care indică numărul mediu de copii pe care o femeie îl aduce pe lume de-a lungul vieții, a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 60 de ani. Indicatorul aproape s-a înjumătățit în ultimele șase decenii, scăzând de la 2,62 în 1964 la 1,34 în 2024.
Nivelul variază considerabil între statele europene. În 2024, în Uniunea Europeană, valorile au oscilat de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria, potrivit Euronews.
Europa și scăderea globală a natalității
Tendința este parte a unui fenomen mai amplu. La nivel mondial, numărul țărilor și teritoriilor cu rată a fertilității sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii pe femeie este în creștere. Potrivit estimărilor, acestea ar urma să fie aproape toate statele lumii până la sfârșitul secolului.
Reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății au explicat că scăderea din UE este în linie cu teoria tranziției demografice, potrivit căreia accesul la educație, la metode contraceptive și la alți factori socioeconomici influențează în timp comportamentul demografic.
UE nu reprezintă un caz singular.
Care sunt țările cu cele mai ridicate rate
În Europa, potrivit datelor pentru 2024, cele mai mari rate ale fertilității sunt în Muntenegru (1,75), Bulgaria (1,72), Georgia (1,69), Albania și Serbia (ambele 1,64).
Dintre marile economii europene, Franța are cea mai ridicată rată, 1,61. Regatul Unit se situează la 1,56, însă ultimele date disponibile sunt din 2023. În Anglia și Țara Galilor, rata este de 1,41.
Germania are 1,36, ușor peste media Uniunii Europene. Spania are una dintre cele mai scăzute valori, 1,10, urmată de Italia, cu 1,18.
În țările nordice, Islanda are 1,56, Danemarca 1,47, Norvegia 1,45, iar Suedia 1,43. Finlanda înregistrează 1,25, sub media UE.
În alte state, rata este de 1,47 în Irlanda, 1,44 în Belgia, 1,41 în Ungaria, 1,31 în Austria, 1,24 în Grecia și 1,14 în Polonia.
Situația României
În România, rata totală a fertilității a fost 1,39 în 2024, potrivit graficelor statistice. Țara se situează ușor peste media Uniunii Europene, însă rămâne mult sub nivelul de înlocuire a populației.
Și în România, tendința generală din ultimii ani este una de scădere.
De ce diferă ratele între țări
Specialiștii spun că explicarea diferențelor rămâne dificilă, deoarece mulți factori care anterior influențau variațiile dintre state par să aibă un impact mai redus în prezent.
În plus, chiar și țările nordice, cunoscute pentru politici familiale generoase, au înregistrat scăderi importante, ceea ce sugerează că sprijinul statului nu este suficient, singur, pentru a menține rate ridicate ale natalității.
Reprezentanții OMS au subliniat că, pe lângă educație și acces la contracepție, contează costul locuințelor, stabilitatea financiară, echilibrul dintre viața profesională și cea de familie, dar și cheltuielile asociate creșterii unui copil.
Multe guverne au introdus măsuri precum alocații, facilități fiscale, servicii subvenționate de îngrijire a copiilor și concedii parentale. Totuși, experții spun că efectele acestor politici asupra ratei totale a fertilității nu sunt întotdeauna constante sau ușor de măsurat.
În Europa de Nord și de Vest, scăderea sub nivelul de înlocuire și amânarea nașterii primului copil au început încă din anii 1960. Aceste țări au în prezent vârste medii mai ridicate la prima naștere.
În Europa de Est, procesul a început mai târziu, iar vârsta medie la primul copil rămâne, în general, mai scăzută.
Privind ultimii 10 ani, între 2014 și 2024, în Uniunea Europeană rata a scăzut de la 1,54 la 1,34, o reducere de 0,20.
Unele țări au înregistrat scăderi mai mari, în timp ce altele au avut creșteri ușoare. În același interval, au existat state unde rata a crescut, dar acestea sunt puține.
Experții avertizează că analizarea perioadelor scurte poate fi influențată de factori temporari, precum pandemia sau crizele economice, care pot afecta momentul nașterii copiilor, fără a modifica semnificativ numărul total de copii pe care o persoană îi va avea de-a lungul vieții.