„Coreea de Nord a Africii” devine miza strategică a SUA în Marea Roșie. De ce vrea Trump să repornescă legăturile cu Eritreea
Publicat acum 2 ore si 53 minute
La 11 ani după ce și-a suspendat procesul de aderare la Uniunea Europeană, Islanda organizează un referendum pentru reluarea negocierilor. Sondajele arată un vot strâns: 47% împotrivă și 40% în favoare. Ca și urmă cu mai bine de un deceniu, pescuitul rămâne chestiunea decisivă, care poate înclina balanța într-o direcție sau alta. Iar de această dată, UE este dispusă să facă compromisuri. Comisarul european pentru pescuit, Costas Kadis, a declarat pentru Financial Times că UE este dispusă să ofere o derogare în acest sector Islandei.
Blocul european vrea să își extindă influența în regiunea strategică a Arcticii și pentru asta este dispusă să accepte compromisuri pe care le-a refuzat în urmă cu 11 ani.
Referendumul pentru reluarea negocierilor de aderare la UE are loc în Islanda în luna august, pe fondul preocupărilor de securitate amplificate de războiul Rusiei în Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.
Tentativa anterioară a Islandei de a adera la UE, de acum mai bine de un deceniu, a fost înghețată în urma unui impas cu Bruxelles-ul privind drepturile de pescuit.
Dar Costas Kadis, comisarul european pentru pescuit, a declarat pentru Financial Times că există „cu siguranță loc pentru flexibilitate”, mai ales că UE își revizuiește politica de acvacultură veche de decenii. Întrebat dacă Uniunea Europeană ar fi deschisă să ofere Islandei excepții, comisarul a spus: „Da, da. Va face parte din discuții.”
„Putem găsi soluții la problemele care reprezintă o provocare, cum ar fi aranjamentele de partajare a stocurilor de pește comune. Islanda și Uniunea Europeană se apropie… luând în considerare evoluțiile geopolitice recente”, a spus Kadis.
Comisia Europeană a intensificat reevaluarea strategiei sale pentru Arctica după ce retorica lui Trump privind Groenlanda, teritoriu semi-autonom danez, a atins un punct maxim la începutul acestui an. Oficialii islandezi au fost deranjați de faptul că Trump a confundat în mod repetat Groenlanda cu Islanda atunci când a făcut revendicări asupra marii insule arctice.
Efortul UE de a atrage noi membri face parte și dintr-o schimbare mai amplă de strategie după invazia pe scară largă a Rusiei, Bruxelles-ul lucrând în prezent la revizuirea procesului de aderare pentru Ucraina. În același timp, incertitudinea privind angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile blocului de a-și consolida propria securitate și de a apropia țările vecine.
Kadis, fost ministru grec al Agriculturii, a adăugat că politici mai flexibile privind pescuitul ar putea face integrarea mai atractivă și pentru „alte țări cu viziuni similare”, precum Norvegia, unde disputele legate de produsele marine au fost un factor important în respingerea aderării la UE în 1994. Pescuitul este, de asemenea, un punct sensibil în eforturile de îmbunătățire a relației post-Brexit dintre UE și Regatul Unit.
„O derogare ar putea schimba decisiv rezultatul”
În 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea exporturilor Islandei, potrivit Statistics Iceland.
Unii diplomați au sugerat că amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda să vadă clauza de sprijin militar a UE și noul accent pe politica de apărare drept motive pentru aderare.
Totuși, aderarea la UE a fost mult timp un subiect controversat în Islanda. Sondajele recente arată că 47% din populație este împotrivă și 40% în favoare. Pescuitul rămâne problema decisivă.
Oficiali și diplomați spun că, fără o anumită flexibilitate în această chestiune, adesea considerată la fel de importantă pentru țara nordică precum sunt mașinile pentru Germania, aderarea la UE este puțin probabilă.
„Ne-am construit sectorul pescuitului ca pe o afacere, în timp ce în UE pescuitul este încă tratat ca o politică regională, este subvenționat. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.
Totuși, acesta a adăugat că fundalul geopolitic „s-a schimbat complet” față de ultima rundă de negocieri.
Reykjavik este din ce în ce mai îngrijorat de poziția Washingtonului după pretențiile asupra Groenlandei. Islanda, deși membră fondatoare a NATO, nu are o armată permanentă proprie și este acoperită de aceleași acorduri de apărare din epoca Războiului Rece cu SUA, datând din 1951.
Un alt oficial a spus că aderarea la UE a căpătat o importanță nouă din perspectivă de securitate, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte strâns… o derogare pe pescuit ar putea schimba decisiv rezultatul.”
Politica de pescuit a UE, datând din 1970, a atras critici și din partea unor state membre actuale. Într-o scrisoare comună către Kadis, văzută de Financial Times, 12 state membre, inclusiv Germania și Franța, au avertizat că povara administrativă din domeniul pescuitului a devenit atât de complexă încât creează dificultăți în activitatea de zi cu zi.
Un diplomat a descris politicile ca fiind „extrem de complexe și învechite”, adăugând: „Nu am întâlnit pe nimeni la Bruxelles care să le înțeleagă cu adevărat.”
Kadis a spus că simplificarea va fi unul dintre elementele principale ale politicii revizuite, care va include „modernizarea și decarbonizarea flotei de pescuit”, atragerea „generației tinere” și modernizarea „cadrului de reglementare pentru a-l face mai simplu și mai puțin birocratic”.