Planurile Germaniei de a înăspri regulile privind concediile medicale ar putea confunda simptomele absenteismului în creştere cu boala care stă la baza lui, avertizează cercetătorii, care indică problemele de sănătate mintală şi condiţiile de muncă tot mai precare din domenii precum sănătatea şi educaţia, notează Reuters.
În 2024, angajaţii din Germania au luat în medie aproximativ 22 de zile de concediu medical, unul dintre cele mai ridicate niveluri la nivel internaţional. Această cifră, furnizată de asociaţia caselor de asigurări de sănătate ale companiilor BKK, a crescut brusc în 2022, după introducerea raportării electronice a concediilor medicale, care a îmbunătăţit evidenţa absenţelor de scurtă durată.
Conform planurilor convenite de coaliţia cancelarului Friedrich Merz, concediile medicale acordate telefonic ar urma să fie eliminate, iar angajatorii ar putea solicita certificate medicale încă din prima zi de absenţă – parte a unui efort mai amplu de creştere a productivităţii într-o economie care se confruntă cu îmbătrânirea populaţiei şi cu ani de creştere anemică.
Însă cercetătorii care studiază bolile, sănătatea mintală şi pieţele muncii indică tot mai des probleme mai profunde în profesiile cu absenteism ridicat, precum îngrijirea medicală, munca de îngrijire şi predarea.
Ei invocă subîncadrarea cronică cu personal, salariile mici, perspectivele slabe de carieră şi solicitările emoţionale intense drept factori de risc pentru sănătatea mintală în aceste profesii.
În 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date pe sectoare, femeile din domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale au luat în medie 27 de zile de concediu medical, iar cadrele didactice 24, faţă de 18 în domeniul financiar şi 16 în comunicare, arată datele BKK.
„Nu e nevoie să fie o depresie în toată regula”, a declarat Johannes Siegrist, profesor emerit la Universitatea din Düsseldorf. „Poate fi şi o stare de epuizare sau de burnout, ca urmare a unor condiţii de muncă problematice”.
Tulburările psihice reprezintă doar 4,8% dintre cazurile de îmbolnăvire, dar, atunci când apar, ele duc la o absenţă medie de 28 de zile, potrivit datelor AOK, cel mai mare furnizor de asigurări de sănătate din Germania.
Numărul zilelor de concediu medical luate de membrii AOK din cauza problemelor de sănătate mintală a crescut cu 47% din 2014, devenind a doua cauză de absenţă, după bolile respiratorii.
Responsabilitate mare, recompensă mică
Sănătatea, educaţia şi serviciile sociale tind să aibă cea mai mare pondere a diagnosticelor legate de sănătatea mintală.
„Sunt slujbe cu responsabilitate ridicată, care presupun combinarea îndeplinirii sarcinilor cu interacţiunea socială şi gestionarea unor probleme emoţionale, dar şi a unor factori de stres fizic, inclusiv violenţa”, a spus Siegrist. „Şi adesea e vorba de oameni prost plătiţi, cu un statut socioeconomic mai degrabă scăzut”.
Combinaţia dintre salariile mici, statutul social sau siguranţa reduse şi solicitările ridicate este ceea ce specialiştii numesc dezechilibru între efort şi recompensă.
Un volum amplu de cercetări internaţionale în domeniul sănătăţii ocupaţionale a asociat acest dezechilibru cu problemele de sănătate mintală şi cu absenţele de lungă durată. El creşte totodată riscul de boli coronariene.
Dovezi recente din şcolile germane ilustrează problema. Barometrul Şcolar German din 2024 a constatat că aproape jumătate dintre profesori au raportat violenţe psihologice sau fizice între elevii din şcoala lor, în timp ce mai mult de o treime se simţeau epuizaţi emoţional de mai multe ori pe săptămână.
Situaţia din domeniul îngrijirii medicale spune o poveste similară. În ciuda deficitului acut de personal, studii germane recente au constatat creşteri salariale surprinzător de limitate, în special în spitale şi în instituţiile publice.
Ministerul Sănătăţii a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat despre faptul că ratele de absenteism sunt cele mai ridicate în sectoarele supuse celor mai mari presiuni emoţionale şi de sănătate mintală.
Niciun semn de abuz generalizat
Nimic din toate acestea nu înseamnă că problema absenteismului din Germania poate fi explicată exclusiv prin sănătatea mintală.
Absenţele medicale sunt influenţate de o serie de factori, printre care demografia, condiţiile de la locul de muncă, normele sociale şi diferenţele instituţionale, ceea ce face dificile comparaţiile internaţionale.
Sistemul german de plată a concediilor medicale, care înlocuieşte 100% din salariu încă din prima zi de boală, timp de până la şase săptămâni, este printre cele mai generoase din lume.
Cu toate acestea, şapte ţări OCDE – Norvegia, Slovenia, Spania, Finlanda, Franţa, Portugalia şi Belgia – raportează o incidenţă mai mare a concediilor medicale în rândul angajaţilor cu normă întreagă.
„Ce putem spune este că regulile privind concediile medicale reprezintă un factor printre multe altele şi am recomanda prudenţă în a acorda prea multă importanţă comparaţiilor directe între ţări în privinţa ratelor concediilor medicale”, a declarat Sofia Malinai Domagk, cercetătoare la OCDE.
Multe dintre instituţiile care studiază creşterea absenteismului în Germania au întâmpinat dificultăţi în a găsi dovezi ale unui abuz generalizat.
Un studiu realizat de casa de asigurări de sănătate DAK şi de institutul IGES a constatat că majorarea bruscă a absenţelor înregistrate în 2022 a fost cauzată în mare parte de raportarea electronică îmbunătăţită şi de valuri neobişnuit de puternice de boli respiratorii şi infecţii COVID. De atunci, numărul zilelor de concediu medical s-a stabilizat.
Studiul nu a găsit nicio dovadă că acordarea telefonică a concediilor medicale, introdusă în 2020 în timpul pandemiei, ar fi fost responsabilă pentru această creştere şi a concluzionat că nici certificarea telefonică, nici simularea de rutină a bolii nu explică nivelurile-record de îmbolnăviri.
„Studiile ştiinţifice disponibile sugerează că acordarea concediilor medicale prin telefon nu a dus la o creştere a numărului de concedii medicale raportate”, a declarat Enzo Weber, de la Institutul pentru Cercetarea Ocupării Forţei de Muncă.
Dincolo de simpla monitorizare a absențelor
Propunerea guvernului a fost criticată şi de sindicatul serviciilor Verdi, care a afirmat că aceasta este un exemplu de „cultură a neîncrederii” faţă de angajaţi.
Asociaţiile medicilor au precizat că măsura ar fi „absolut dezastruoasă” pentru cabinetele medicale deja suprasolicitate.
Ca răspuns, guvernul a precizat că firmele vor avea libertatea de a decide dacă doresc să aplice noua regulă sau să păstreze obligaţia de a prezenta un certificat medical începând cu a patra zi de boală.