Prim-ministrul Franței, François Bayrou, a propus eliminarea a două zile de sărbătoare legală, ca parte a unui pachet de măsuri radicale menite să reducă deficitul tot mai accentuat al țării, să stimuleze economia și să evite „zdrobirea” acesteia sub povara datoriilor, motivând că „întreaga națiune trebuie să muncească mai mult”. Declarația sa a stârnit reacții dure din partea opoziției, care a calificat-o drept „un atac direct asupra istoriei, a rădăcinilor și asupra Franței muncitoare", scrie The Guardian.
Prezentând marți bugetul pentru 2026, Bayrou a sugerat eliminarea Lunii Paștelui și a zilei de 8 mai, când Franța comemorează Ziua Victoriei, marcând sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, precizând totuși că este deschis și altor opțiuni.
Propunerea face parte dintr-un plan fiscal mai amplu prezentat de Bayrou, care propune economii de 43,8 miliarde de euro până în 2026 prin înghețarea cheltuielilor publice (cu excepția apărării) și reducerea numărului de funcționari publici prin neînlocuirea a o treime dintre pensionări, scrie France24.
„Întreaga națiune trebuie să muncească mai mult"
Prim-ministrul centrist a declarat: „Întreaga națiune trebuie să muncească mai mult pentru ca activitatea economică a țării să crească, iar situația Franței să se îmbunătățească. Toată lumea va trebui să contribuie la acest efort", potrivit The Guardian.
Franța este supusă presiunilor de a-și reduce deficitul public, care se ridică la 5,8% din PIB, sub pragul de 3% impus de normele UE, și de a limita datoria publică de 3,3 trilioane de euro, pentru care dobânda anuală, de 60 de miliarde de euro, riscă să devină în curând cea mai mare cheltuială bugetară.
Acest munte de datorii reprezintă un „pericol mortal” pentru o țară „aflată pe marginea prăpastiei” și „încă dependentă de cheltuielile publice”, a avertizat Bayrou, detaliind măsurile care, potrivit lui, ar reduce bugetul cu 43,8 miliarde de euro, diminuând deficitul la 4,6% anul viitor și la 3% până în 2029.
Alte măsuri ar include o înghețare generalizată a cheltuielilor guvernamentale, cu excepția serviciului datoriei și a sectorului apărării, care, la solicitarea președintelui Emmanuel Macron, ar urma să fie majorate cu 3,5 miliarde de euro anul viitor, și chiar mai mult în 2027.
Planul de reducere bugetară prevede, de asemenea, menținerea pensiilor la nivelul din 2025, plafonarea cheltuielilor pentru asistență socială și reducerea bugetului pentru sănătate cu 5 miliarde de euro. Salariile funcționarilor publici și ale agențiilor guvernamentale ar urma să fie înghețate, iar numărul locurilor de muncă din sectorul public — redus.
"Atac direct asupra istoriei noastre, a rădăcinilor noastre și asupra Franței muncitoare”
Este de așteptat ca propunerea de eliminare a unor sărbători legale să întâmpine o opoziție puternică, deși Franța a discutat anterior despre comasarea Zilei Victoriei în Europa cu Ziua Armistițiului (11 noiembrie), creând o singură zi memorială pentru victimele celor două războaie mondiale, mai scrie The Guardian.
„Anularea a două sărbători este un atac direct asupra istoriei noastre, a rădăcinilor noastre și asupra Franței muncitoare”, a declarat Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale (RN), principalul partid de dreapta radicală și cel mai mare partid unic din parlament. „Niciun deputat RN nu va accepta o măsură care echivalează cu o provocare.”
Și alți lideri politici s-au pronunțat ferm împotrivă. Propunerile sunt „un jaf organizat”, a spus Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist Francez. Jean-Luc Mélenchon, de la formațiunea de stânga radicală LFI, a declarat că este „momentul să-l expulzăm pe Bayrou” și „să punem capăt acestei distrugeri, acestor nedreptăți”.
Deputatul socialist Boris Vallaud a calificat bugetul drept „brutal și inacceptabil”. El a adăugat: „A cere mereu mai mult de la cei care au puțin și atât de puțin de la cei care au mult nu este nici serios, nici eficient, nici echitabil.”
Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate anul trecut a dus la un blocaj în Parlament, iar Bayrou nu deține suficiente voturi pentru a adopta bugetul fără sprijinul stângii sau al dreptei, ambele opuse propunerilor sale, din motive diferite.
Fără un acord politic, veteranul prim-ministru s-ar putea confrunta cu o moțiune de cenzură similară celei care l-a înlăturat pe predecesorul său, Michel Barnier, în luna octombrie, când proiectul său de lege bugetară urmează să fie supus votului în parlament, notează ziarul britanic.