Barajul Leșu, construit în anii ’70, în perioada regimului Nicolae Ceaușescu, a fost reabilitat cu peste 113 milioane de lei și a trecut printr-o transformare spectaculoasă. După aproape 12 ani, acumularea a revenit la exploatarea controlată. Proiectul include și un pasaj pentru pești, considerat de proiectanți ca fiind în top 5 european ca importanță.
Acumularea se află într-un proces de reumplere controlată, început în luna mai 2026. Revenirea treptată în exploatare are loc după aproape 12 ani în care lacul de acumulare nu a funcționat în regim normal.
„Reumplerea acumulării Leșu, după aproape 12 ani, reprezintă un moment important pentru siguranța hidrotehnică a întregii regiuni. Împreună cu polderul Sălard, Barajul Leșu este una dintre investițiile strategice realizate prin PNRR pentru reducerea riscului la inundații. Este o investiție de peste 113 milioane de lei, care înseamnă mai multă siguranță în fața viiturilor, monitorizare modernă și o infrastructură adaptată provocărilor climatice.
La fel de important este faptul că, pentru prima dată, într-un proiect de reabilitare a unui baraj din România, protecția mediului nu este tratată separat, ci este integrată în investiție, prin soluții pentru conectivitate ecologică, biodiversitate și colectarea deșeurilor”, a declarat luni ministra Mediului, Diana Buzoianu.
› Vezi galeria foto ‹
Reumplerea acumulării se desfășoară în mai multe etape și sub monitorizare permanentă. În această perioadă este verificat modul în care se comportă barajul și funcționează sistemele modernizate, înainte de revenirea completă la regimul normal de exploatare.
Construit în anii ’70 și golit în urmă cu aproximativ un deceniu
Barajul Leșu se află pe Valea Iadului, în Munții Apuseni, județul Bihor. A fost construit pe râul Iad și formează Lacul Leșu, cunoscut și sub denumirea de Lacul Leșului.
Construit în anii ’70, barajul a avut de la început un rol hidroenergetic și de regularizare a debitului apei. În prezent, contribuie la atenuarea viiturilor, gestionarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații.
Acumularea are un volum brut de 28,3 milioane de metri cubi. Barajul are o lungime de aproximativ 160 de metri.
Lacul a fost golit în urmă cu aproximativ un deceniu, iar acumularea nu a mai funcționat în regim normal timp de aproape 12 ani.
Lucrările de reabilitare au început în mai 2025
Lucrările au început în luna mai 2025 și s-au desfășurat inițial în două schimburi. Din luna iulie a fost introdus și un al treilea schimb, pentru accelerarea intervențiilor. Valoarea anunțată inițial a lucrărilor a fost de 99 de milioane de lei, fără TVA, în timp ce valoarea totală a investiției a depășit 113 milioane de lei.
Reabilitarea a urmărit creșterea siguranței în exploatare și a vizat atât structura barajului, cât și echipamentele și sistemele de supraveghere.
Au fost reabilitate masca din beton armat de pe partea dinspre lac și galeria de injecții. De asemenea, au fost efectuate lucrări de etanșare și drenaj, precum și injecții în corpul barajului și în fundație.
Pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați a fost montată o geomembrană impermeabilă, adică un strat special care împiedică infiltrarea apei.
Au fost modernizate prizele de apă, echipamentele hidromecanice și infrastructura necesară pentru acces și intervenție.
Barajul este monitorizat în timp real
O componentă importantă a proiectului este modernizarea și digitalizarea sistemelor de monitorizare și alarmare.
Aparatura de măsură și control, stațiile hidrometrice, sistemele de supraveghere video și de alarmare, precum și platforma SCADA au fost integrate într-un sistem unic. SCADA este o tehnologie care permite supravegherea și controlul de la distanță al instalațiilor.
Nivelurile și debitele apei, condițiile climatice și modul în care se comportă construcția pot fi urmărite în timp real. Astfel, eventualele modificări pot fi identificate rapid, iar deciziile operative pot fi luate pe baza datelor furnizate de sistem.
Pasaj pentru pești și insule plutitoare
Proiectul cuprinde și o componentă importantă de protecție a mediului. Potrivit Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Leșu este primul proiect de reabilitare a unui baraj din România care include un pasaj piscicol, trei insule plutitoare pentru biodiversitate și sisteme pentru colectarea deșeurilor și a materialului plutitor.
Pasajul piscicol de tip sifon are rolul de a restabili conectivitatea ecologică a Văii Iadului. Mai exact, construcția le permite peștilor să treacă dintr-o parte în alta a barajului și să se deplaseze de-a lungul cursului de apă.
Pasajul permite depășirea unei diferențe de nivel de aproximativ 60 de metri. Traseul are circa 640 de metri și este împărțit în opt tronsoane.
„Este o scară pentru pești care se află acum în top 5 european. Dacă ne uităm la costuri, suntem la aproximativ patru lei pe metru cub. Dacă am fi construit un baraj nou, costurile ar fi fost de 10-15 euro pe metru cub. Vă dați seama ce economie se face prin astfel de lucrări”, a declarat Cătălin Popescu, directorul firmei de proiectare.
Cele trei insule plutitoare au împreună o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați și sunt acoperite cu plante specifice zonei. Acestea contribuie la diversificarea habitatelor și creează spații de refugiu pentru diferite specii.
Totodată, în apropierea barajului și în zona în care Valea Iadului se varsă în acumulare au fost instalate sisteme de tip Log Boom. Aceste bariere opresc deșeurile și materialul plutitor înainte ca ele să ajungă la prizele de apă și la echipamentele hidrotehnice.
Cea mai mare dintre cele 11 investiții ale ABA Crișuri
Reabilitarea Barajului Leșu este cea mai mare dintre cele 11 investiții derulate de Administrația Bazinală de Apă Crișuri prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cele trei componente ale programului prin care au fost finanțate proiectele au atras în total 212,87 milioane de lei.
La inaugurare au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor și reprezentanții instituțiilor implicate în proiect.
Lacul Leșu, destinație pentru drumeții, pescuit și camping
Lacul Leșu este înconjurat de peisaje spectaculoase și reprezintă o destinație apreciată pentru drumeții, pescuit și camping.
După aproape cinci decenii de la construirea barajului, zona a devenit și o atracție pentru turiștii care caută liniștea naturii, departe de agitația orașelor.
Peisajele Munților Apuseni, traseele de drumeție de pe Valea Iadului și împrejurimile lacului transformă zona într-o destinație potrivită atât pentru aventură, cât și pentru relaxare.