Care sunt efectele reale ale Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) asupra companiilor românești și a mediului economic și de ce este necesară, în acest moment, o strategie bugetară axată pe investiții și dezvoltare, nu pe supraimpozitare? Răspunsurile sunt analizate astăzi de decidenți politici, oameni de afaceri, analiști economici și specialiști în fiscalitate, în cadrul Conferinței Naționale Income Magazine Corporate – „De la supraimpozitare la predictibilitate: Cum finanțăm competitivitatea României”, organizată de Antena 3 CNN sub platforma Conferințele Income Magazine Corporate.
Evenimentul își propune să clarifice impactul real al politicilor fiscale din ultimii ani și să identifice soluții care pot stimula investițiile și competitivitatea într-o economie tot mai presată de costuri, incertitudine și lipsă de predictibilitate.
„Taxele se întind în toată economia, până la ultimul consumator”
Moderatorul conferinței, jurnalistul Antena 3 CNN Adi Ursu, a subliniat importanța momentului, în contextul în care Guvernul discută posibila eliminare sau modificare a IMCA.
„E o zi importantă pentru că încercăm să obținem câteva clarificări în legătură cu fiscalitatea în schimbare din România. Ce ne așteaptă la anul? Dacă dispare acest impozit minim pe cifra de afaceri, cu ce va fi înlocuit? Se vorbește despre o posibilă creștere a impozitului pe profit.”
Ursu a precizat că la conferință vor participa principalii actori decizionali ai momentului – ministrul de finanțe, președintele ANAF, vicepremierul Tánczos Barna, reprezentanți ai comisiilor parlamentare, ai mediului de afaceri și ai unor importante organizații profesionale.
„Pentru că sunt foarte mulți afectați, până la urmă, fiecare dintre noi. Orice impozit, cum bine știm, se întinde precum focul în toată economia și ajunge până la ultimul consumator.”
Fiscalitatea, transmisă direct în prețuri și apoi în locurile de muncă
Analistul economic și antreprenorul Adrian Maniuțiu, co-moderator al dezbaterii, a explicat cum fiscalitatea excesivă afectează nu doar companiile, ci întreg lanțul economic – de la prețurile de consum până la stabilitatea locurilor de muncă.
„În momentul în care vorbim de competitivitate, e un pas foarte mic până la continuitate. Multe dintre măsurile introduse fără studii de impact au un efect direct asupra prețului final pe care îl plătim noi toți – la raft, la pompă, în costul vieții în general. Și au un efect direct asupra continuității și siguranței locurilor de muncă.”
Maniuțiu a explicat mecanismul prin care taxele suplimentare ajung să fie transferate, inevitabil, în prețuri:
„Fiscalitatea se transferă. Firma o preia, absoarbe atât cât poate, după care transpune în preț. Acolo unde prețul nu mai e sustenabil și devine prea mare pentru consumator, scad vânzările. Când scad vânzările, disponibilizăm oameni. Pentru că lucrurile sunt foarte sensibil conectate între ele.”
În acest context, el a descris IMCA drept o frână pentru economia românească:
„Și astăzi o să vedem cum fiscalitatea – măcar dacă nu ajută – o putem duce într-o zonă în care să nu încurce. Pentru că poate fi, în același timp, o frână sau o accelerație pentru contextul economic pe care îl traversăm. Iar impozitul minim pe cifra de afaceri s-a dovedit, din păcate, nociv, toxic pentru firmele și pentru capitalul autohton.”