A fost inaugurat în Singapore primul centru de date bazat pe inteligență artificială din lume, rezultatul unei colaborări strânse între Nus Medicine (Universitatea Națională din Singapore), Day One (o companie de infrastructură digitală) și Cortical Labs , un startup australian specializat în biotehnologie. Serverele de inteligență artificială sunt alimentate de 16 milioane de neuroni umani vii creați din celule stem pluripotente şi care trebuie hrăniți cu zaharuri și micronutrienți, dar consumă foarte puțină energie și nu necesită răcire.
Inteligența artificială, care acum face parte din în viața de zi cu zi a milioane de oameni din întreaga lume, necesită un consum energetic din ce în ce mai mare, dificil de susținut cu mijloace tradiționale. Astfel s-a născut ideea, dezvoltată de Cortical Labs, de a alimenta serverele de inteligență artificială cu celule neuronale, o structură „pulsantă”, complet diferită ca arhitectură de oricare alta de până acum, relatează Corriere della Sera.
Sistemul este compus din 20 de computere biologice „ CL1 ” care funcționează sinergic unele cu altele, fiecare alimentat de 800.000 de neuroni. Fiecare unitate CL1 rulează sistemul de operare proprietar biOS , care permite software-ului să interacționeze cu rețeaua neuronală în timp real.
Neuronii ca „motor” pentru IA
Totul începe cu celule stem pluripotente cultivate în laborator, care apoi se diferențiază în neuroni și sunt plasate pe o platformă de siliciu care conține o serie de microelectrozi. Tocmai acești microelectrozi, în special, trimit semnale electrice către rețeaua neuronală, permițând înregistrarea activității electrice produse de celule. Este ca un schimb bidirecțional: microelectrozii trimit informații sub formă de date de intrare, neuronii le procesează și răspund cu un semnal de ieșire specific, capabil să influențeze un mediu simulat sau operațiunea de calcul ulterioară a computerului, la fel ca un procesor clasic. Însă pentru a trăi și a funcționa, celulele care alcătuiesc acest centru de date inovator trebuie hrănite zilnic, la fel ca orice ființă umană sau un Tamagotchi.
La fiecare trei zile, tehnicienii de laborator hrănesc neuronii cu un „cocktail” de zaharuri, micronutrienți și soluții tampon, care ajută la stabilizarea pH-ului mediului în care sunt imersați. Apoi la acesta se adaugă un amestec de gaze, care infuzează dioxid de carbon, oxigen și azot și acționează ca un sistem de susținere a vieții. Culturile de neuroni pot fi menținute în viață până la șase luni, după care trebuie înlocuite cu celule noi.
Viitorul este în centrele de date organice
Deși proiectul din Singapore se află încă într-un stadiu experimental, combinarea neuronilor cu un hardware tradițional ar putea reprezenta o alternativă validă și sustenabilă pentru viitorul centrelor de date dedicate inteligenței artificiale. Acest lucru a fost explicat de Chong Hon Weng, fondator și CEO al Cortical Labs, care consideră că centrele de date biologice sunt soluția ideală pentru bazele de date mai mici și mai limitate, spre deosebire de cele tradiționale care necesită un număr disproporționat de exemple statistice pentru a se antrena și a funcționa corect. La aceasta se adaugă elasticitatea ridicată a neuronilor, care sunt capabili să se adapteze la cele mai imprevizibile condiții prin stabilirea de noi conexiuni (sau sinapse, mai precis) între ei.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat consumul redus de energie: fiecare unitate CL1 care compune centrul de date din Singapore necesită aproximativ 30 de wați, o valoare cu mult mai mică în comparație cu cipuri precum Nvidia H100 SXM, care consumă peste 700 de wați la capacitate maximă. Mai exact, un centru de date tradițional echipat cu opt cipuri H100 SXM poate ajunge la un consum total de 10.200 de wați, dacă se ia în calcul și energia necesară pentru hardware-ul auxiliar.
În cele din urmă, neuronii nu necesită sisteme de răcire și pot fi menținuți în siguranță la o temperatură medie de 37 de grade Celsius, spre deosebire de serverele tradiționale care generează o cantitate enormă de căldură care trebuie neapărat disipată.
În ciuda acestor avantaje, există încă multe provocări de înfruntat, în primul rând viteza de calcul și repetabilitatea semnificativ mai mici în comparație cu serverele pe siliciu, care sunt în prezent esențiale pentru funcționarea modelelor lingvistice la scară largă, cum ar fi ChatGpt și altele asemenea.