Tăcere la Miami. Discuții cu ușile închise între americani și ruși. Dmitriev spune că discuțiile de sâmbătă au fost „constructive”

Delegaţiile americană şi ucraineană salută discuţii „productive şi constructive” la Miami

Delegaţiile americană şi ucraineană au salutat duminică, într-un comunicat comun, discuţii „productive şi constructive” în cadrul negocierilor organizate la Miami, în prezenţa aliaţilor europeni, în vederea încheierii războiului din Ucraina, informează AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

„În cursul ultimelor trei zile în Florida, delegaţia ucraineană a avut o serie de reuniuni productive şi constructive cu partenerii săi americani şi europeni”, se menţionează în acest comunicat distribuit pe platforma X de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi de negociatorul şef al Kievului, Rustem Umerov.

Steve Witkoff a precizat că la întâlnire au participat aliaţii europeni „pentru a coordona o abordare strategică comună între Ucraina, Statele Unite şi Europa”.

„A avut loc şi o întâlnire separată, constructivă, în format SUA - Ucraina, în cadrul căreia au fost abordate patru documente cheie: dezvoltarea în continuare a unui plan în 20 de puncte, alinierea poziţiilor privind un cadru de asigurare a securităţii Ucrainei de către SUA şi dezvoltarea viitoare a unui plan economic şi de prosperitate”, a adăugat el.

Negociatorul ucrainean anunţă o nouă întâlnire cu partea americană la Miami

Negociatorul şef al Kievului, Rustem Umerov, a anunţat duminică că trimişii ucraineni se vor întâlni din nou cu partea americană la Miami, unde se află de vineri pentru discuţii privind o posibilă soluţionare de conflictului din Ucraina, relatează AFP, Reuters şi EFE.

„A treia zi de lucru. Astăzi, alături de şeful statului major al forţelor armate Andrii Gnatov, vom avea o nouă reuniune cu partea americană. Lucrăm constructiv şi substanţial. Sperăm să continuăm să facem progrese şi să obţinem rezultate practice”, a postat Umerov pe Telegram.

Rusia critică, din nou, amendamente Europei și Ucrainei la planul de pace propus de SUA

Rusia critică, din nou, amendamentele dorite de Europa și Ucrainei la planul propus de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmând că acestea nu îmbunătățesc perspectivele pentru pace. Yuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, a declarat duminică jurnaliștilor că modificările propuse la planul Washingtonului ar putea prelungi conflictul, relatează The Guardian.

„Sunt sigur că propunerile pe care europenii și ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă cu siguranță nu îmbunătățesc documentul și nu sporesc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Ușakov, adăugând că nu a văzut propunerile exacte și că critica sa „nu este o prognoză”.

Serviciile de informații americane cred că Putin rămâne hotărât să cucerească întreaga Ucraină și să recupereze părți ale Europei care au aparținut fostei Uniuni Sovietice, a relatat Reuters, citând șase surse familiarizate cu informațiile serviciilor de informații ale SUA. Săptămâna trecută, Putin i-a numit pe liderii Europei „purceluși” și a declarat că Rusia își va atinge obiectivele prin diplomație sau prin forță.

Cu toate acestea, principalii negociatori ai lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, poartă discuții la Miami cu emisarul Rusiei, Kirill Dmitriev, în convingerea că un acord de pace ar putea fi aproape.

Dmitriev le-a spus jurnaliștilor că discuțiile de sâmbătă au decurs „constructiv” și vor continua duminică. Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că ar putea să se alăture discuțiilor.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că eforturile diplomatice avansează „destul de rapid” și că negociatorii săi din Florida au lucrat cu partea americană. Delegația ucraineană a avut întâlniri separate în Statele Unite cu diplomați americani și europeni.

Zelenski a susținut o propunere a SUA pentru discuții tripartite cu Washingtonul și Moscova, dacă acestea ar facilita schimburi de prizonieri și alte condiții. Totuși, Ușakov a afirmat că o propunere privind discuții în format tripartit nu a fost discutată în mod serios.

Franța a salutat informațiile potrivit cărora Putin ar fi deschis la discuții cu Emmanuel Macron. „De îndată ce perspectiva unei încetări a focului și a negocierilor de pace devine mai clară, devine din nou util să se discute cu Putin”, a transmis biroul președintelui francez într-un comunicat. „Este binevenit faptul că Kremlinul este de acord public cu această abordare.”

Putin a făcut acest aparent gest de deschidere după ce liderii UE au convenit vineri să furnizeze 90 de miliarde de euro Ucrainei pentru a-i consolida economia și campania militară împotriva forțelor ruse, în perspectiva celei de-a patra aniversări a invaziei pe scară largă declanșate de Moscova în 2022.

Tăcere la Miami. Urmează a doua zi de discuții dintre SUA și Rusia

După o după-amiază întreagă de discuții cu ușile închise, oficialii americani și ruși au încheiat sâmbătă negocierile fără vreun progres aparent către oprirea războiului dus de Moscova în Ucraina, scrie Kyiv Post.

În schimb, negociatorii americani i-au înmânat Rusiei ceea ce mai multe surse au descris drept o listă de întrebări, subliniind clar că Washingtonul consideră că următoarea mișcare îi revine Moscovei. Discuțiile urmează să fie reluate duminică, iar o informare oficială a părții americane este așteptată ulterior.

Tăcere deliberată

La discuții au participat emisarul special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, și o delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, alături de Jared Kushner, ginerele lui Trump.

Niciun reporter nu a avut acces la sesiuni, nu a fost emis un comunicat comun, iar oficialii au refuzat să ofere infromații, o tăcere deliberată care a subliniat tonul prudent al întâlnirilor.

Surse familiarizate cu schimburile de replici au descris poziția SUA ca fiind fermă, dar reținută.

„Nu a fost o negociere în care Washingtonul să negocieze împotriva propriilor interese”, a insistat una dintre surse, adăugând că „deși sâmbătă nu a existat un moment de ruptură”, partea americană „i-a informat pe ruși cu privire la situația actuală după discuțiile recente cu ucrainenii și, practic, le-a spus: «Iată ce încă nu se leagă. Întoarceți-vă mâine cu răspunsuri.»”.

Alte subiecte de interes

Președintele ucrainean a declarat că este nevoie de o încetare a focului pentru a putea avea loc alegeri și că SUA este conștientă de această problemă și ar putea ajuta la crearea condițiilor necesare.

Întâlnirile de la Miami au avut loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski a cerut public Washingtonului să intensifice presiunea asupra Moscovei, avertizând că Kremlinul folosește diplomația pentru a câștiga timp, în timp ce își continuă campania militară.

Vineri, Putin a amenințat că va continua ofensiva Rusiei, chiar dacă a lansat ideea unei pauze a loviturilor pentru a permite Ucrainei să organizeze alegeri, o propunere pe care Zelenski a respins-o rapid.

Potrivit unor oficiali informați cu privire la stadiul actual al discuțiilor, neînțelegerile de fond rămân neschimbate: cererile teritoriale ample ale Rusiei și insistența Ucrainei pentru garanții de securitate puternice susținute de SUA.

Moscova nu vrea să renunțe la pretențiile asupra unor teritorii pe care nu a reușit să le controleze integral, în timp ce Kievul susține că nu va ceda pământurile ocupate după invazia din 2022.

„Există o aliniere între Washington și Kiev care nu exista în urmă cu câteva săptămâni”, a spus un al treilea oficial occidental. „Dar această aliniere nu s-a tradus printr-o mișcare din partea Moscovei.”

Componența atipică a echipelor de negociere a sporit sentimentul de incertitudine din jurul discuțiilor.

Participarea lui Dmitriev evidențiază implicarea directă a Kremlinului, în ciuda trecutului său la conducerea unui organism economic de stat cu legături sancționate.

De partea americană, faptul că se mizează pe Witkoff și Kushner a neliniștit discret unii diplomați europeni, dintre care mai mulți se află deja la Miami încă de vineri pentru discuții conexe.

Secretarul de stat Marco Rubio a încercat să-i liniștească pe aliați, insistând că „nu există un acord de pace fără ca Ucraina să fie de acord cu el” și sugerând că ar putea participa la discuții viitoare, dacă acestea evoluează.

Ce urmează

Deși sâmbăta nu a adus o schimbare spectaculoasă, oficialii au avertizat că întâlnirile de la Miami nu ar trebui privite ca un impas.

Discuțiile sunt programate să continue duminică, iar oficialii americani sunt așteptați să publice o informare oficială după încheierea reuniunilor din weekend, ceea ce ar putea oferi primul semnal public dacă Moscova este pregătită să se angajeze mai serios.

Așa cum a sintetizat un oficial occidental: „Întotdeauna s-a spus că acestea sunt discuții la nivel de lucru. Așa au rămas. Acum contează dacă Rusia revine cu ceva nou sau doar revine.”

Kremlinul susţine că Putin este pregătit de dialog cu Macron

Macron "a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus preşedintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferinţă de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El şi-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron", a explicat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse s-a referit la o declaraţie făcută de Emmanuel Macron vineri dimineaţă la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina.

"Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin", a declarat preşedintele francez presei.

"Observ că există persoane care vorbesc cu Vladimir Putin", a adăugat el, referindu-se la preşedintele american Donald Trump, care a reluat dialogul cu omologul său rus.

"Aşadar, cred că noi, europenii şi ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a ne reangaja în mod corespunzător în această discuţie. Altfel, vom discuta între noi cu negociatori care vor fi singuri în discuţiile cu ruşii, ceea ce nu este ideal", a insistat Emmanuel Macron.

De fapt, emisari ai lui Donald Trump poartă o serie de discuţii separate, cu Moscova, pe de o parte, şi cu ucrainenii şi europenii, pe de altă parte, în speranţa de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina.

Negociatorii ucraineni, europeni şi americani se află la Miami, Florida, în acest weekend, pentru aceste discuţii conduse de Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, şi Jared Kushner, ginerele preşedintelui SUA.

Emisarul rus Kirill Dmitriev se află, de asemenea, la Miami de sâmbătă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă Washingtonului să intensifice presiunea asupra Moscovei, în vederea ajungerii la un acord pentru a pune capăt conflictului declanşat de ofensiva rusă din februarie 2022.

Volodimir Zelenski: "Alternativele la sprijinul SUA sunt incerte”

Președintele Volodimir Zelenski a cerut încă o dată președintelui american Donald Trump să își asume un rol activ în negocierile pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, pe măsură ce incertitudinea continuă să crească cu privire la soarta negocierilor de pace în curs, conduse de SUA.

„Cred că o astfel de forță există în Statele Unite și în președintele Trump. Și cred că nu ar trebui să căutăm o alternativă la Statele Unite, deoarece toate alternativele sunt incerte în ceea ce privește posibilitatea (de a pune capăt războiului)”, a declarat Zelenski reporterilor pe 20 decembrie, potrivt The Kyiv Independent.

Timp de mai multe luni, administrația Trump a condus discuții de mare anvergură privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina. În timp ce Kievul a făcut concesii, președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la cerințele sale maximaliste de a stabili pacea.

Zelenski a continuat, punând la îndoială capacitățile și influența altor țări de a servi drept negociator principal.

„Cine altcineva (poate stabili eficient pacea)? Poate reprezentanți ai Orientului Mijlociu. Dar cred în continuare că Statele Unite au șanse mai mari. Cine altcineva? Europa - Coaliția Voluntarilor - care este Europa plus prietenii noștri din Canada și Japonia. Dar toți vor fi la masa negocierilor într-un fel sau altul. Și poate că și China ar putea, dar în mod clar nu vedem nicio dorință din partea Chinei de a pune capăt acestui război”, a adăugat președintele.

Statele Unite au propus o întâlnire în patru, Ucraina, Rusia, SUA și Europa, pentru discuții de pace, anunță Zelenski

Statele Unite au propus un format de întâlnire care ar reuni Ucraina, Rusia, Statele Unite și reprezentanți europeni ca parte a unor potențiale discuții de pace, a declarat președintele Volodimir Zelenski, la o conferință de presă alături de premierul portughez Luís Montenegro la Kiev, relatează agenția de știri RBC-Ukraine. 

„Statele Unite au spus că vor organiza o întâlnire separată cu reprezentanți ai Rusiei. De asemenea, au propus acest format: Ucraina, America, Rusia și, cel mai probabil, reprezentanți ai Europei”, a spus președintele Volodimir Zelenski.

În același timp, președintele a subliniat că o astfel de întâlnire ar fi posibilă doar după analizarea rezultatelor discuțiilor care au avut deja loc între Ucraina și Statele Unite.

„Ar fi logic să aibă loc o astfel de întâlnire comună după ce înțelegem rezultatul potențial al întâlnirii care a avut deja loc între America și Ucraina”, a spus el.

Potrivit lui Zelenski, partea ucraineană trebuie mai întâi să primească informații detaliate despre rezultatul etapei inițiale a dialogului, după care vor fi luate decizii privind negocierile ulterioare.

„Echipa noastră mă va contacta și îmi va prezenta rezultatele primei runde de dialog. Apoi vom înțelege ce trebuie făcut în continuare”, a declarat președintele.

El a mai spus că, în prezent, așteaptă poziția Statelor Unite, în urma consultărilor cu partea rusă. „Cum va răspunde America după consultările cu rușii, sincer, încă nu știu. Dar voi afla astăzi”, a adăugat Zelenski. 

"În drum spre Miami". Kirill Dimitriev, mesaj cu subînţeles înainte de o nouă rundă de negocieri

O nouă rundă de negocieri ar urma să aibă loc în weekend în Florida, între o delegație rusă și reprezentanți ai SUA. Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a anunțat, sâmbătă, că se află în drum spre Miami, unde se va întâlni cu reprezentanţi ai Casei Albe pentru a discuta despre planul de pace.

“În timp ce susținătorii războiului continuă să lucreze suplimentar pentru a submina planul de pace al SUA pentru Ucraina, mi-am amintit de acest videoclip de la vizita mea anterioară, o lumină străpungând norii furtunii”, este mesajul postat pe X de Kirill Dmitriev, care a publicat un video cu o plajă din Miami.

Întâlnirile oficialilor americani cu negociatorii ruși au loc după ce, vineri, reprezentanți din SUA, Ucraina și alte țări europene s-au întâlnit din nou în statul american Florida. La întâlnirea de vineri de la Miami au participat negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, consilierul prezidențial Jared Kushner și reprezentanți din Germania, Franța și Marea Britanie. Anterior, președintele american Donald Trump a îndemnat din nou Kievul să facă progrese rapide în negocieri.

Secretarul de stat american Marco Rubio a negat vineri că țara sa a vrut să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace cu Rusia. „Toată această narațiune conform căreia vrem să impunem ceva Ucrainei este ridicolă”, a declarat Rubio reporterilor. „Nu putem forța Ucraina să încheie un acord. Nu putem forța Rusia să încheie un acord. Trebuie să își dorească ei înșiși un acord”, a adăugat el.

Putin l-a trimis pe Kirill Dmitriev la Miami, pentru discuții cu SUA privind planul de pace

Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a confirmat sâmbătă că se află în drum spre Miami, unde are programată o întâlnire cu reprezentanți ai Casei Albe privind planul de pace pentru Ucraina, conform Agerpres. "În drum spre Miami", a scris Dmitriev pe contul său de X.

El a adăugat că această călătorie are loc în timp ce 'susținătorii războiului încearcă pe toate căile să submineze planul de pace al Statelor Unite pentru Ucraina'.

Rusia a afirmat în urmă cu două zile că reprezentantul său va pleca în curând la Miami pentru consultări cu partea americană.

'Ne pregătim pentru anumite contacte cu interlocutorii noștri americani pentru a primi informații despre rezultatele muncii pe care americanii au efectuat-o cu europenii și ucrainenii', a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

În același timp, Kremlinul s-a declarat sceptic cu privire la contribuția pe care țările europene ar fi putut-o aduce la planul de pace inițial, prezentat de administrația președintelui american Donald Trump.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat vineri că observă 'anumite semnale' din partea Ucrainei privind disponibilitatea Kievului de a dialoga.

Între timp, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-a întâlnit vineri, la Miami, cu reprezentanți ai țărilor europene, inclusiv din Ucraina, pentru a avansa negocierile privind un acord de pace cu Rusia.

Zelenski anunţă că Ucraina riscă să-şi reducă producţia de drone dacă nu primeşte un ajutor financiar de 45-50 de miliarde de euro

Ucraina are un deficit de ajutor financiar extern pentru anul viitor de 45-50 de miliarde de euro, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susţinut că dacă Kievul nu primeşte măcar o primă tranşă din activele ruseşti îngheţate în UE, active a căror utilizare pentru un împrumut destinat Ucrainei este acum discutată de liderii europeni, ţara sa va trebui să-şi reducă semnificativ producţia dronelor necesare pentru a purta războiul cu Rusia, conform Agerpres.

O asemenea diminuare a producţiei ucrainene de drone va limita şi capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurilor energetice ale Rusiei, plus că vor fi afectate şi celelalte achiziţii militare ale armatei ucrainene, a adăugat Zelenski.

Pe de altă parte, dacă va primi fonduri din activele ruseşti îngheţate de UE în urma sancţiunilor, Ucraina "va mai multă încredere în ea la negocieri", a mai argumentat Zelenski, referindu-se la negocierile de pace, pe care însă în stadiul actual nu le desfăşoară cu Rusia, ci cu SUA, pentru a convinge Washingtonul să susţină poziţiile Kievului în faţa Moscovei.

Ministrul ucrainean al apărării, Denis Şmîhal, le-a cerut marţi aliaţilor ţării sale, la o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, ce reuneşte circa 50 de ţări care susţin militar această ţară în războiul cu Rusia, să aloce cel puţin 0,25% din PIB-ul lor în anul 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului.

Ministrul ucrainean a spus că Rusia şi-a planificat să cheltuiască anul viitor pentru apărare aproximativ 186 de miliarde de dolari, în timp ce Ucraina are în prezent finanţare pentru numai jumătate din cheltuielile sale militare, estimate la circa 120 de miliarde de dolari, pentru restul având nevoie de suplimentarea ajutorului aliaţilor săi astfel încât să poată continua războiul.

Cât despre ajutorul pentru anul în curs, Denis Şmîhal a spus că dacă toate sumele promise Ucrainei de susţinătorii săi vor fi onorate în perioada rămasă până la încheierea anului, Ucraina va fi primit 45 de miliarde de dolari ca ajutor extern în acest an, cea mai mare sumă după anul 2022.

Liderii statelor UE discută acum la un summit un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei din activele ruseşti îngheţate în UE un "împrumut de reparaţii" de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea creşte la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti "reparaţii de război", lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puţin cât timp Vladimir Putin este preşedinte.

Rusia acuză un "furt" şi a anunţat deja că a dat în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor ruseşti îngheţate în UE. Belgia, ca ţară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune, faţă de care au manifestat de asemenea rezerve Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia.

Zelenski spune că sunt 3 probleme-cheie nerezolvate în planul de pace: „Nu am ajuns la niciun acord”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că există trei puncte în bloca în planul de pace discutat cu SUA.

"Până în prezent, nu s-a ajuns la niciun acord. Printre problemele sensibile se numără problema Donbasului. Știți asta și nu voi intra în detalii.

A doua problemă este cea a banilor - împrumuturile pentru reparații, de care sunteți conștienți. Vom lucra la această problemă și în cursul zilei de mâine.

A treia problemă este Centrala Nucleară din Zaporojie. Este centrala noastră, pe care au ocupat-o rușii, care nu recunosc nici reguli, nici legi. 

Aceasta este situația în care ne aflăm.

Statele Unite au propus ceea ce face a fi un compromis: ca centrală să funcționeze cumva și să fie împărțită între trei părți, în anumite proporții.

Problema nu este doar că aceasta este centrala noastră. Există multe probleme diferite implicate. Nu este vorba doar despre electricitate și bani. 

Este vorba despre acces la resursele care permit funcționarea ei. Centrala este încă militarizată și se află într-o stare periculoasă. Nu există acces adecvat la apă, electricitate și așa mai departe.

În plus, oamenii noștri lucrează acolo și trebuie să continue să lucreze acolo. În acest moment, există doar un număr mic de angajați, deoarece centrala nu funcționează la capacitatea maximă. 

Dar odată ce va funcționa, o echipă mai mare de specialiști ucraineni va fi acolo. Unde vor locui?

Există multe întrebări nerezolvate astăzi, care trebuie, de asemenea, coordonate cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. O altă întrebare este cine va reabilita centrala, operațiune care va necesita o finanțare semnificativă. 

Centrală este, de asemenea, legată de problema reconstruirii barajului din teritoriile ocupate. E vorba despre barajul pe care rușii l-au aruncat în aer. Și cine va plăti pentru asta acum?

Există mai multe întrebări decât răspunsuri", a subliniat președintele ucrainean.

SUA și Rusia negociază la Miami, după ce Zelenski și aliații europeni au amendat planul de pace propus de Trump

Oficiali americani și ruși se vor întâlni la Miami în acest weekend pentru a discuta despre oprirea războiului în Ucraina, conform celor relatate de presa internațională.

Ca și în cazul negocierilor cu ucrainenii, SUA vor fi reprezentate de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner.

Este de așteptat ca Rusia este așteptată să fie reprezentată de Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al țării.

Noile discuții vin în contextul în care administrația Trump crește presiunea asupra Kievului pentru a lua în considerare concesii teritoriale, respinse până în prezent de Volodimir Zelenski.

Moscova, la rândul său, a semnalat că își menține pretențiile maximaliste, între care preluarea regiunii ucrainene Donbas în totalitate.

Președintele Vladimir Putin a susținut, miercuri, că obiectivele sale în Ucraina vor fi atinse prin forță militară, în absența unei soluții negociate.

La rândul său, președintele ucrainean a subliniat, într-o declarație făcută jurnaliștilor pe 15 decembrie, că poziția Rusiei "nu s-a schimbat încă":

"Ei vor Donbasul nostru. Și noi nu vrem să renunțăm la Donbasul nostru", a subliniat el.

La începutul acestei săptămâni, reprezentanții americani Witkoff și Kushner au avut întâlniri la Berlin cu oficiali ucraineni și europeni.

Discuțiile s-au concentrat pe garanții de securitate pentru Ucraina asemănătoare Articolului 5 din Tratatul NATO precum și pe finanțarea redresării și reconstrucției postbelice.

Nu este clar în ce măsură discuțiile de la Miami vor ține cont de cele discutate la Berlin.

Volodimir Zelenski avertizează că Rusia pregăteşte un „an al războiului” nu doar pentru Ucraina:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează cu privire la intențiile statului agresor după mai multe noi declarațiie belicoase ale oficialilor ruși. Zelenski spune că Rusia vrea să facă din 2006 un „an al războiului”, avertizând că ar putea urma chiar agresiunea împotriva altui stat european.

„Astăzi am primit de la Moscova noi semnale că pregăteşte anul viitor ca pe un an al războiului. Și aceste semnale nu sunt doar pentru noi. Este important ca partenerii să le vadă. Și este important ca ei nu doar să le vadă, ci și să reacționeze, în special partenerii din Statele Unite ale Americii, care adesea spun că Rusia ar vrea, se pare, să încheie războiul. Dar din Rusia se aud retorici complet diferite, alte semnale – inclusiv ordine oficiale pentru armata lor. Trebuie să vedem această stare de spirit a Rusiei și să reacționăm la ea.

Când au exact această stare de spirit, ei vor submina și diplomația, încercând, prin diverse formulări diplomatice sau prin presiuni asupra unor puncte din documente, să-și mascheze dorința de a distruge Ucraina, de a distruge ucrainenii, dorința de a legitima furtul de către Rusia al pământului nostru. Și mai departe – alte țări din Europa, pe care cineva din Rusia ar putea să le numească cândva "teritorii istorice" ale lor.

Este nevoie de o protecție reală împotriva acestei istorii de nebunie a Rusiei, iar acum vom continua să lucrăm cu toți partenerii pentru ca o astfel de protecție să fie reală. Sunt necesare decizii de securitate, decizii financiare, inclusiv legate de activele rusești, sunt necesare decizii politice. Și este nevoie de curajul tuturor partenerilor noștri de a vedea adevărul, de a-l recunoaște și de a acționa în consecință. Vreau să mulțumesc fiecăruia care sprijină Ucraina și eforturile pentru atingerea securității în acest mod”, a scris Volodimir Zelenski, miercuri seară, pe Telegram.

Putin i-a numit pe europeni „purceluși” și a spus că își doresc „colapsul Rusiei pentru o prădui de resurse”

Vladimir Putin a declarat, miercuri, că aliaţii europeni ai Ucrainei, pe care i-a numit „purceluşii europeni”, au concepţii revanşarde şi ei „doresc colapsul Rusiei” pentru a o „prădui de resurse”, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

„Ei au crezut că vor distruge şi destructura Rusia în puţin timp. Iar purceluşii europeni s-au alăturat imediat acţiunii administraţiei americane anterioare (a preşedintelui Joe Biden - n. red.), cu speranţa de a profita de pe urma colapsului ţării noastre, de a recupera ceea ce au pierdut în perioade istorice anterioare şi de a-şi lua revanşa”, a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni a comandamentului armatei ruse.

În opinia sa, în ciuda relaţiilor proaste din prezent între Rusia şi Europa, dialogul va fi restabilit în cele din urmă, deşi s-a arătat sceptic că acest lucru s-ar putea întâmpla în lipsa unei schimbări a actualelor elite politice europene aflate la putere.

„Administraţia americană (a lui Donald Trump - n. red.) îşi arată această disponibilitate. Noi discutăm cu ei. Sper că la fel se va întâmpla şi în Europa (...) În orice caz, va fi inevitabil pe măsură ce devenim mai puternici. Dacă nu va fi cu politicienii actuali, atunci va fi după o schimbare a elitelor politice europene", susține Putin.

La ora actuală cetăţenii europeni sunt îndoctrinaţi cu frica unui război cu Rusia, iar această „isterie” este creată de liderii europeni, a susținut dictatorul de la Kremlin. „Am spus-o de mai multe ori: este o minciună, o prostie, o prostie absolută ideea unei ameninţări a Rusiei la adresa ţărilor europene. Dar este cultivată în mod deliberat”, a adăugat el.

Putin le-a reproşat, anterior, susţinătorilor europeni ai Ucrainei că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor „reparaţii” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei, plus actualele încercări ale UE de a finanţa din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor un împrumut pentru Ucraina.

Putin spune că este pregătit să negocieze încheierea războiului, dar nu cu actualele „elite politice” din Europa

Rusia este în continuare dispusă să negocieze încheierea războiului din Ucraina, a declarat, miercuri, dictatorul Vladimir Putin, susținând, însă, că un dialog serios cu Europa pe tema păcii este puțin probabil în condițiile actualei conduceri politice de pe continent.

„Suntem în continuare pregătiți, la fel ca înainte, să negociem și să rezolvăm pe cale pașnică toate problemele apărute în ultimii ani. Statele Unite dau dovadă de această disponibilitate, iar noi suntem implicați într-un dialog cu ele”, a spus Putin, potrivit CNN.

„Sper ca același lucru să se întâmple și cu Europa. Este puțin probabil ca acest lucru să fie posibil cu actualele elite politice, dar, în orice caz, va deveni inevitabil pe măsură ce ne consolidăm. Dacă nu cu politicienii de acum, atunci când elitele actuale din Europa se vor schimba”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Președintele american, Donald Trump, s-a arătat constant optimist în privința posibilității de a ajunge la un acord de pace, însă aliații europeni ai Ucrainei sunt mult mai prudenți și cer garanții de securitate solide pentru Kiev.

Într-un discurs lung susținut la reuniunea anuală a ministerului rus al apărării, Putin a evitat să își asume responsabilitatea pentru declanșarea războiului din Ucraina și a reluat o serie de nemulțumiri mai vechi față de Occident.

El a pus conflictul pe seama administrației fostului președinte american Joe Biden, despre care a spus că „a împins deliberat situația către un conflict armat”, pentru că „toată lumea credea că Rusia va fi distrusă și dezmembrată într-o perioadă scurtă de timp”.

Declarațiile lui Putin vin înaintea unui summit important care are loc în această săptămână la Bruxelles, unde liderii europeni vor discuta posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.

În discursul său, Putin a lăudat forța armatei ruse, despre care a spus că a permis Rusiei să își recâștige „statutul de stat pe deplin suveran”.

În pline negocieri de pace, Putin amenință cu armele nucleare: „Oreșnik e gata de luptă. Vom obține Donbasul prin orice mijloace”

Armata rusă menține inițiativa strategică de-a lungul întregii linii a frontului și distruge unitățile militare ucrainene „antrenate în centre militare occidentale și echipate cu armament străin modern”, a declarat, miercuri, Vladimir Putin.

Potrivit acestuia, militarii ruși ar fi capturat peste 300 de localități în 2025, dictatorul numind aceste rezultate drept „eliberarea” respectivelor așezări. Liderul de la Kremlin a participat la o ședință extinsă a consiliului ministerului rus al apărării.

El a susținut că „Federația Rusă are capacitatea de a-și accelera ritmul ofensivei în zonele strategice importante ale Districtului Militar de Nord-Est”.

Putin a dat asigurări că obiectivele așa-numitei operațiuni militare speciale în Ucraina vor fi atinse, în cele din urmă.

„Am prefera să facem acest lucru și să eliminăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomație, dar dacă adversarul și patronii săi străini refuză să se angajeze în discuții substanțiale, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare”, a reluat el amenințarae pe care a mai făcut-o în ultima perioadă.

Putin a mai spus că forțele ruse sunt în plin proces de modernizare și extindere a capacităților. El a declarat că, anul acesta, marina militară rusă a primit submarine noi și 19 nave și vase de suprafață.

Dictatorul a nominalizat „testarea cu succes” a sistemelor de rachete Burevestnik și Poseidon, menționând că aceste sisteme vor continua să fie îmbunătățite. 

În ceea ce privește rachetele hipersonice Oreșnik cu capabilități nucleare, acestea vor fi puse în alertă de luptă până la sfârșitul anului, a susținut Vladimir Putin.

Ultima variantă a planului de pace include trupe europene în Ucraina. Kremlinul spune că e pregătit să „discute” asta

Zelenski: Planul de pace e pregătit și emisarii americani îl vor prezenta Kremlinului în câteva zile

Volodimir Zelenski a declarat că propunerile negociate cu oficiali americani privind un acord de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina ar putea fi finalizate în câteva zile, după care emisari americani le vor prezenta Kremlinului.

După două zile de discuții la Berlin, oficiali americani au spus luni că au rezolvat „90%” dintre problemele dificile dintre Rusia și Ucraina, însă, în ciuda tonului pozitiv, nu este clar că sfârșitul războiului este mai aproape, în special în condițiile în care partea rusă lipsește de la discuțiile actuale.

În primele ore ale dimineții de marți, președintele ucrainean a declarat că se așteaptă ca Congresul SUA să voteze garanții de securitate și că se așteaptă ca un set final de documente să fie pregătit „astăzi sau mâine”. După aceea, a spus el, SUA vor purta consultări cu rușii, urmate de întâlniri la nivel înalt care ar putea avea loc chiar din acest weekend.

„Ne bazăm pe cinci documente. Unele dintre ele vizează garanții de securitate: obligatorii din punct de vedere juridic, adică votate și aprobate de Congresul SUA”, a declarat președintel ucrainean. El a precizat că aceste garanții ar „reflecta articolul 5” al NATO.

Luni, oficiali americani au refuzat să ofere detalii specifice cu privire la ceea ce ar urma să includă pachetul de securitate și ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar încerca să ocupe mai mult teritoriu după încheierea unui acord de pace. Ei au confirmat însă că SUA nu intenționează să trimită trupe terestre în Ucraina.

Liderii Regatului Unit, Franței, Germaniei și ai altor opt țări europene au declarat, într-un comunicat comun, că trupe ale „Coaliției Voluntarilor” ar putea „ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian al Ucrainei și la sprijinirea unor mări mai sigure, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”.

Marți, Kremlinul a transmis că nu cunoaște detaliile propunerilor privind garanțiile de securitate. „Până acum am văzut doar relatări din presă, dar nu vom răspunde la ele. Nu am văzut încă niciun text”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a adăugat că Rusia nu și-a schimbat poziția cu privire la conflict și la atingerea obiectivelor sale militare.

„Poziția noastră este bine cunoscută. Este consecventă, este transparentă și este clară pentru americani. Și, în general, este clară și pentru ucraineni”, a spus Peskov.

Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu va accepta trupe din țări NATO care să opereze în Ucraina „în nicio circumstanță”. Nu era clar dacă această formulare include și trupe provenite din țări NATO care ar opera sub o comandă separată, non-NATO.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, luni, că pacea este mai aproape decât oricând. Însă, în privat, oficiali europeni spun că, în acest stadiu, discuțiile vizează mai degrabă menținerea Casei lui Trump implicat în sprijinirea Ucrainei decât ajungerea la un acord durabil între cele două părți din război.

Estonia: Europenii îl pot contrazice pe Trump că nu sunt „slabi”, așa cum i-a numit el

Prim-ministrul Estoniei spune că există o modalitate prin care liderii europeni să-l contrazică pe Trump când acesta spune că sunt „slabi”, iar aceea este să se pună de acord pe planul pentru activele rusești înghețate și să le folosească rapid pentru împrumutul necesar Ucrainei.

Kristen Michal a declarat, marți, potrivit Politico, că liderii europeni, numiți „slabi” și un „grup de țări în descompunere” de Donald Trump, au șansa să-i demonstreze acestuia contrariul.

„Au în mod absolut ocazia să-l corecteze pe Trump”, a declarat liderul eston într-un interviu pentru Politico. Liderii europeni se adună din nou la un summit UE extrem de important, joi, pentru a decide care va fi soarta planului pentru un împrumut de 210 miliarde de euro care să fie acordat Ucrainei. El ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate, însă liderii europeni nu se pot pune de acord cum să acționeze.

„Europa poate să acționeze unit, avem fondurile să suținem Ucraina pentru mult mai mulți ani, iar fondurile sunt din activele rusești înghețate. E un mesaj foarte puternic”, a declarat Michal, înainte de o întâlnire a unor lideri europeni, la Helsinki, marți.

„Noi nu suntem în opoziție cu America, suntem cu America”, a declarat el, adăugând și că obținând un acord pe această temă spinoasă până la sfârșitul săptămânii „va demonstra că suntem un partener puternic”.

Apelul lui Michal pune presiune nouă pe Belgia, principalul adversar al planului de confiscare a activelor. Belgia se opune pentru că cea mai mare parte a activelor se află la Euroclear, la Bruxelles, iar asta ar face țara vulnerabilă în fața unor eventuale represalii ale regimului de la Kremlin.

Și cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat, luni, că reputația UE va fi „sever afectată vreme de ani de zile” dacă blocul nu reușește să finalizeze acordul.

„Sunt întrebări delicate și detalii delicate asupra cărora Belgia cere să ne aplecăm. Le vom discuta într-o manieră calmă și rațională.

Dar când ajungem la final, trebuie să demonstrăm că Europa se ridică la nivelul așteptărilor și că putem fi duri când răspundem la întrebări de securitate”, a mai spus Michal.

Donald Tusk spune că America va „răspunde militar” dacă Rusia va ataca Ucraina din nou

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, spune că garanțiile de securitate pentru Ucraina din viitorul acord de pace vor include și angajamentul SUA de a interveni militar dacă Ucraina este atacată din nou, conform RBC-Ukraine.

Prim-ministrul polonez spune și că negocierile de la Berlin au arătat foarte clar pentru prima dată că SUA, Europa și Ucraina sunt de aceeași parte.

El a accentuat că singurul mod prin care Rusia poate fi convinsă să intre în negocieri serioase pentru încetarea războiului sau măcar pentru stabilirea unui armistițiu, este ca Occidentul să demonstreze unitate.

„Este extrem de important să acționăm împreună cu americanii și cu ucrainenii ca aliați, așa încât rușii și Vladimir Putin să vadă că e imposibil să dezbine cele trei părți”, a spus prim-ministrul polonez.

El a adăugat și că Polonia nu va pune presiuni pe Ucraina – orice decizie trebuie luată pe baza evaluărilor și calculelor ucrainenilor înșiși.

„Sarcina noastră este să îi sprijinim în aceste negocieri în așa fel încât să nu existe discuția că Rusia va câștiga această confruntare. Asta rămâne o sarcină o dificilă”, a mai spus Tusk, accentuând că progresele făcute la aceste ultime negocieri sunt evidente.

Garanțiile de securitate

După cum a explicat Tusk, americanii sunt convinși că, împreună cu Europa, pot crea niște garanții de securitate serioase pentru Ucraina.

„Am accentuat că, din punctul nostru de vedere, asta e important pentru că garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt, într-un alt sens și garanții de securitate pentru Polonia. O Ucraină care este amenințată de o nouă agresiune reprezintă un risc major pentru Polonia și pentru acele țări aflate aproape de linia frontului”, a mai spus liderul polonez.

Oficialul a mai precizat și că a existat o declarație clară din partea părții americane că e pregătită să participe la orice sistem de garanții de securitate pentru Ucraina. Acest lucru are o importanță decisivă, a mai spus el.

Răspunzând la o întrebare legată de eventuala participare a Poloniei la prezența militară internațională în Ucraina, ca garanție de securitate, Tusk a precizat că Polonia „va avea alte responsabilități”.

„Noi trebuie să asigurăm securitatea flancului estic, de aceea mergem la Helsinki și în alte locuri pentru a discuta serios problema. În orice caz, Polonia va fi un centru-cheie pentru reconstrucția Ucrainei”.

El a adăugat și că Polonia va fi implicată în activități logistice – „Aceasta este decizia noastră suverană. Polonia însăși decide unde să trimită soldați și unde să nu trimită”.

SUA au dat garanții că vor răspunde militar Rusiei

Jurnaliștii l-au întrebat pe Tusk și dacă garanțiile de securitate pentru Ucraina vor funcționa în liniile articolului 5 din tratatul NATO.

Prim-ministrul a răspuns că Steve Witkoff a răspuns foarte clar că SUA vor răspunde militar în cazul unei noi agresiuni a rușilor în Ucraina după stabilirea acordului de pace.

„Este prima oară când îi aud pe negociatorii americani că Witkoff a făcut clar acest aspect – America va da Ucrainei garanții de securitate de un asemenea tip încât rușii să nu aibă niciun dubiu că răspunsul său va fi unul militar, în cazul unei noi agresiuni a Rusiei.

Așa că, într-un anumit fel, poate să semene cu articolul 5, dar nu m-aș referi direct la articolul 5 pentru că asta ar complica negocierile. În orice caz, declarația pe care am auzit-o astăzi are niște consecințe importante”, a concluzionat liderul de la Varșovia.

Lavrov: SUA ne-au promis că ne facilitează transferul teritoriilor din Ucraina și că țara nu va adera la NATO

Ministrul rus de Externe a făcut marți o declarație care, luată ca atare, ridică semne de întrebare în legătură cu felul în care au decurs negocierile purtate în duminică și luni la Berlin de reprezentanții Administrației Trump și ai Ucrainei.

Negocierile s-au încheiat cu refuzul lui Volodimir Zelenski de a-și retrage forțele armate din Donbas, așa cum vrea Moscova și, de asemenea, cu promisiunea președintelui ucrainean că țara sa nu va recunoaște niciodată Donbasul ca fiind al Rusiei.

„Statele Unite au promis Rusiei că vor ajuta la facilitarea transferului de teritorii și că Ucraina nu va adera la NATO", a spus marți Lavrov, citat de presa internațională.

„Aceste cauze de bază (ale conflictului, în opinia Rusiei, n.r.) trebuie eliminate acum și este bine că americanii au înțeles acest lucru. Ei au spus clar că nu poate exista (Ucraina în) NATO. Și au spus clar că pământurile unde rușii au trăit timp de secole trebuie să devină din nou rusești", a susținut Serghei Lavrov. 

Rusia nu vrea armistițiu pe termen scurt în perioada Crăciunului

Kremlinul a transmis marți că Rusia nu dorește un armistițiu pe termen scurt în perioada Crăciunului, care ar putea permite Ucrainei să se regrupeze, scrie CNN.

„Vrem pace; nu vrem un armistițiu pentru a oferi Ucrainei un respiro și a pregăti continuarea războiului. Vrem să oprim acest război și să ne atingem obiectivele, să ne protejăm interesele și să garantăm pacea în Europa pentru viitor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor într-o conferință de presă în care a fost întrebat despre posibilitatea unui „armistițiu de Crăciun”. 

„Dacă dorința de a înlocui ajungerea la un acord cu soluții pe termen scurt, neviabile, devine dominantă în rândul ucrainenilor, este puțin probabil să fim dispuși să participăm”, a declarat Peskov. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cancelarul german Friedrich Merz au declarat luni că există o șansă mică, dar reală, pentru un armistițiu înainte de Crăciun.  

Peskov a adăugat că Moscova nu a văzut încă detalii despre propunerile privind garanțiile de securitate de tip NATO pentru Ucraina, despre care oficialii americani și europeni au declarat că Washingtonul s-a oferit să le ofere. „Până acum am văzut doar articole din ziare”, a spus el. Nu vom răspunde la articolele din ziare. Nu am văzut încă textul. Când îl vom vedea, îl vom analiza.”

Zelenski: Nu vorbim încă de un referendum pentru cedarea Donbasului și nu vom recunoaşte regiunea ca fiind a Rusiei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că, deocamdată, "nu se vorbește încă" despre un referendum pe tema cedării către Rusia a regiunii Donbas.

Aceasta este o cerință avansată insistent de Moscova, ca precondiție a unui acord de pace.

Zelenski a recunoscut că, în privința problemei teritoriale, încă nu s-a putut ajunge la un compromis la recentele runde de negocieri.

El a mai afirmat că SUA caută un compromis şi propun o "zonă economică liberă" în regiunea ucraineană, ceea ce, în opinia lui Zelenski, "nu înseamnă zona că este sub conducerea Federației Ruse". 

"Nici de drept, nici de fapt nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rus, și vorbind aici de partea care este temporar ocupată", a subliniat președintele ucrainean, citat de agenția Ukrinform.

"Oricum, nu vorbim încă despre un referendum. Sunt documente complexe și decizii complexe. Încercăm să facem totul pentru ca viaţa, care nu este uşoară pentru ucraineni, din cauza războiului, să nu fie complicată de anumite decizii", a adăugat el.

Duminică și luni, liderul de la Kiev a purtat discuții la Berlin cu reprezentantul special al președintelui Statelor Unite, Steve Whitkoff, şi cu ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner.

Zelenski a clarificat că delegația americană la negocieri a exprimat poziția Federației Ruse şi nu a formulat cereri către Ucraina.

Trump: Suntem mai aproape ca niciodată de un acord

Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat, luni, că un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât „de aproape”, după ce a avut o lungă convorbire cu Volodimir Zelenski şi cu mai mulţi lideri occidentali, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Suntem astăzi mai aproape ca niciodată” de un acord care să pună capăt războiului cu Rusia, a declarat preşedintele Statelor Unite, în Biroul Oval.

Cum arată planul de pace propus de aliații europeni și Ucraina

Guvernul Germaniei a transmis un mesaj în numele liderilor europeni care au participat la discuțiile pentru pacea din Ucraina.

Comunicatul guvernului Merz salută „progresele semnificative” făcute, dar și „eforturile lui Trump de a obține o pace dreaptă și durabilă în Ucraina”.

Germania anunță că liderii europeni s-au pus de acord să lucreze cu Trump și Zelenski pentru a obține o „pace durabilă care să apere suveranitatea Ucrainei și securitatea Europei”.

În mesaj se mai arată că aliații europeni își doresc, în particular, să „ofere garanții robuste de securitate și măsuri de recuperare economică” Ucrainei.

Unele dintre elementele specifice discutate sunt „sprijinul susținut și semnificativ pentru Ucraina, pentru construcția forțelor sale armate” – o armată pe timp de pace de 800.000 de militari, „care să descurajeze conflictele și să apere teritoriul Ucrainei”.

În comunicatul germanilor se vorbește și de o „forță multinațională condusă de europeni în Ucraina”, care să „ajute la regenerarea forțelor Ucrainei, să securizeze spațiul aerian și cel maritim”. Această forță ar urma să opereze în Ucraina, dar departe de linia frontului.

Liderii europeni au vorbit și de un mecanism de verificare și monitorizare a armistițiului, cu participare internațională pentru a „ne da avertismente timpurii legate de un posibil viitor atac” și cu ajutorul căruia să se dezescaladeze situația.

În mod crucial pentru Ucraina, aliații europeni cer și un „angajament obligatoriu juridic pentru a lua măsuri de restaurare a păcii și securității în cazul unui atac armat viitor” prin folosirea forțelor armate, serviciilor de informații, acțiuni diplomatice, economice și logistice. Acesta ar fi elementul la care s-ar fi referit Zelenski când a vorbit de garanții de securitate de tip „articol 5”.

Există, de asemenea, unele prevederi privind „investiții în prosperitatea viitoare a Ucrainei” și sprijinirea integrării europeen a țării.

Un element foarte important este mențiunea că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță” și repetarea faptului că orice decizii privind concesii teritoriale pot fi luate doar de poporul Ucrainei și doar după ce vor fi exista „garanți de securitate robuste”.

Liderii au fost de acord și că unele părți ale acordului vor fi rezolvate doar după ce se ajunge în ultima fază a negocierilor.

Liderii au spus clar, de asemenea, că, la fel ca la orice acord – „nimic nu este agreat până ce nu va fi agreat” și că toate părțile trebuie să lucrez intens pentru o soluție care să asigure încetarea războiului.

Aliații europeni invită, de asemenea, Rusia să „arate deschidere către pace”.

Declarația integrală a liderilor europeni

Liderii au salutat progresele semnificative înregistrate în eforturile președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina. De asemenea, au salutat colaborarea strânsă dintre echipele președintelui Zelenski și ale președintelui Trump, precum și dintre echipele europene, din ultimele zile și săptămâni. Aceștia au convenit să colaboreze cu președintele Trump și președintele Zelenski pentru a ajunge la o pace durabilă care să păstreze suveranitatea Ucrainei și securitatea europeană. Liderii au apreciat convergența puternică dintre Statele Unite, Ucraina și Europa.

Liderii au convenit că asigurarea securității, suveranității și prosperității Ucrainei este esențială pentru securitatea euro-atlantică în sens larg. Aceștia au afirmat clar că Ucraina și poporul său merită un viitor prosper, independent și suveran, lipsiți de teama unei viitoare agresiuni rusești. 

Atât liderii SUA, cât și cei europeni s-au angajat să colabo