Cetățenii Islandei votează, sâmbătă, dacă doresc reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană iar Norvegia este, probabil, țara din afara blocului comunitar care are cel mai mult de pierdut în cazul unei victorii a taberei „da”, relatează Euronews.
Un vot pozitiv ar putea afecta poziția Norvegiei în Spațiul Economic European, SEE, și ar pune presiune pe guvernul de la Oslo pentru a-și reconsidera propria relație controversată cu Bruxellesul, adaugă sursa citată.
„Trebuie să recunoaștem că un proces de aderare a Islandei va ridica probleme speciale pentru Norvegia, în calitate de țară membră a SEE”, le-a declarat ministrul de Externe Espen Barth Eide parlamentarilor în luna mai.
Guvernul norvegian a susținut până acum că Spațiul Economic European (SEE) ar trebui să rămână baza relației sale cu Bruxellesul.
Însă implicațiile unui vot islandez pro-aderare ar fi greu de ignorat.
Un club tot mai restrâns
SEE extinde piața unică a Uniunii Europene la trei țări din afara blocului: Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Dacă Islanda aderă la Uniune, SEE s-ar reduce la doi membri, dintre care unul ar fi Liechtensteinul, o țară cu doar 40.000 de locuitori, a cărei economie este strâns legată de Elveția.
În practică, SEE ar deveni un acord bilateral între UE și Norvegia, lăsând acest stat drept unicul de pe continent fără un loc la masa unde se iau deciziile.
Islanda nu ar fi prima țară care trece de la statutul de membru al SEE la aderarea deplină la Uniune.
Atunci când acordul a intrat în vigoare, în 1994, SEE includea și Austria, Finlanda și Suedia, toate cele trei țări aderând ulterior la UE în urma unor referendumuri favorabile.
Din punct de vedere tehnic, SEE ar rămâne în vigoare dacă Islanda ar adera la UE.
Din punct de vedere politic însă, ar deveni mai greu de susținut că acest aranjament reprezintă în continuare o alternativă viabilă la statutul de membru cu drepturi depline.
„Dacă Islanda ar deveni membră a UE, raportul de forțe cu părțile la Acordul SEE - inițial 12 țări la 7 - ar deveni 28 la 2”, a rezulmat ministrul Eide.
Acest dezechilibru explică de ce guvernul norvegian, deși apără în continuare SEE drept fundament al relației sale cu Bruxellesul, nu poate ignora consecințele unui vot „da”.
„Indiferent de calea pe care o va alege Islanda, trebuie să depunem eforturi pentru a ne consolida cooperarea cu UE”, a indicat ministril norvegian de Externe.
Kristrún Frostadóttir, șefa guvernului de la Reykjavík, a transmis un mesaj similar după întâlnirea cu omologul norvegian, Jonas Gahr Støre, în februarie.
„Vom menține Acordul SEE în vigoare indiferent de rezultat. Pentru că, dacă în urma acestui referendum vom obține un 'da', va mai exista o decizie de luat cu privire la aderarea deplină. Dacă rezultatul va fi un 'nu', va trebui să ne bazăm pe un Acord SEE solid și activ”, a spus ea.
O istorie complicată
SEE a fost rezultatul relației complicate a Norvegiei cu proiectul european.
Norvegienii au respins de două ori aderarea la UE, în urma referendumurilor din 1972 și 1994.
În ambele ocazii, Norvegia a fost singura țară candidată care a votat împotriva aderării, procentajele fiind de 53,5%, respectiv 52%.
Această tendință se menține.
Un sondaj publicat la începutul acestei luni de cotidianul norvegian ABC Nyheter a arătat că 49% dintre respondenți ar vota împotriva aderării la UE, față de 37% care ar vota pentru.
Principalele motive de îngrijorare - pescuitul, agricultura și reticența de a ceda suveranitate în schimbul unei influențe limitate într-un bloc mult mai mare - s-au schimbat foarte puțin din anii ’90.
Islanda împărtășește multe dintre aceste preocupări.
Referendumul de sâmbătă nu vizează însă aderarea propriu-zisă la UE.
Alegătorii sunt întrebați dacă guvernului ar trebui să i se acorde un mandat pentru reluarea negocierilor de aderare, suspendate în 2015.
Ulterior, un al doilea referendum ar urma să decidă dacă alegătorii aprobă eventualul acord.
Asta înseamnă că negocierile Islandei vor fi urmărite îndeaproape la Oslo și ar putea, în mod potențial, să slăbească poziția euroscepticilor norvegieni.
Hallgrimur Oddsson, directorul think tankului Evrópustraumar, a declarat pentru Euronews că norvegienii vor „urmări foarte îndeaproape” evoluția negocierilor, în special în chestiuni precum pescuitul.
El se așteaptă ca partidele pro-europene din Norvegia să profite de orice impuls pentru a relansa subiectul privind aderarea.
Țara ar trebui, în continuare, să-și găsească propriile motive pentru a adera la bloc, ceea ce ar necesita o amplă dezbatere națională, pentru care, până acum, nu s-a manifestat un interes prea mare.
Subiectul aderării redeschide răni vechi în Norvegia
Preocupările Norvegiei s-au schimbat foarte puțin de când aderarea la UE a fost dezbătută ultima dată, iar pozițiile principalelor partide politice au rămas în mare parte neschimbate.
Au existat puține discuții serioase despre redeschiderea chestiunii aderării, în parte pentru că politicienii și alegătorii încă se tem de diviziunile lăsate în urmă de campaniile pentru referendumurile anterioare.
În actualul context geopolitic, există și argumentul că redeschiderea unei chestiuni atât de sensibile - una care a divizat țara și chiar familiile în trecut - este ultimul lucru de care Norvegia are nevoie.
Când guvernul islandez a solicitat oficial parlamentului organizarea unui referendum, Trygve Slagsvold Vedum, liderul eurosceptic al Partidului de Centru, a avertizat că inițiativa ar urma să revigoreze mișcarea pro-UE din Norvegia.
„Forțele pro-UE din Norvegia vor zugrăvi o imagine înfricoșătoare a Norvegiei în afara UE. Vom vedea o campanie de denigrare fără precedent”, a anticipat Vedum, descriind opoziția față de aderarea la blocul comunicat drept cea mai importantă chestiune din politica norvegiană.
În schimb, Guri Melby, lidera Partidului Liberal, pro-UE, a confirmat că referendumul din Islanda ar trebui să dea un nou impuls dezbaterii privind aderarea Norvegiei și a îndemnat țara să învețe din abordarea mai puțin divizivă a islandezilor.
La o audiere parlamentară din martie, deputata conservatoare Ine Eriksen Søreide a susținut că situația din Europa și din lumea largă s-a schimbat fundamental.
Pe măsură ce UE își aprofundează integrarea, a spus ea, Norvegiei îi va fi din ce în ce mai dificil să-și protejeze interesele din afara blocului.
Indiferent de felul în care va vota Islanda sâmbătă, Norvegia va resimți consecințele.
Iar dacă drumul Reykjavíkului către aderarea la UE va deveni mai probabil, norvegienii s-ar putea vedea nevoiți să reanalizeze chestiunea spinoasă a propriului loc în Europa, conchide Euronews.