Limba română va fi unica limbă de lucru în parlamentul Republicii Moldova, iar deputaţii care îşi părăsesc grupurile nu vor mai putea adera la alte grupuri parlamentare, acestea sunt doar câteva dintre prevederile noului Cod privind organizarea şi funcţionarea legislativului moldovean votat în prima lectură de 52 de deputaţi în şedinţa plenară de joi, transmite Radio Chişinău, potrivit Agerpres.
Documentul urmăreşte, potrivit autorilor, modernizarea activităţii parlamentului, creşterea transparenţei procesului legislativ şi alinierea la standardele Uniunii Europene.
Deputatul socialist, Pavel Voicu, a cerut excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi, invocând mai multe motive, inclusiv necesitatea expertizării actului la Comisia de la Veneţia.
"În conformitate cu Regulamentul parlamentului, solicităm excluderea de pe ordinea de zi a şedinţei plenare din 7 mai 2026 a proiectului Codului cu privire la organizarea şi funcţionarea parlamentului. Până în acest moment nu există avizul guvernului, iar între timp au fost operate mai multe modificări. Considerăm că trebuie desfăşurate repetat consultări publice, după care proiectul să fie trimis pentru expertizare inclusiv la Comisia de la Veneţia", a spus Pavel Voicu.
Propunerea deputatului socialist nu a întrunit însă numărul necesar de voturi.
Una dintre principalele noutăţi ale proiectului vizează combaterea traseismului politic. Astfel, deputaţii care părăsesc grupul din care fac parte îşi vor păstra mandatul, devenind neafiliaţi, însă nu vor putea adera la alte grupuri şi nici crea noi grupuri parlamentare. Raportorul, deputatul PAS(Partidul Acţiune şi Solidaritate, pro-european), Igor Talmazan, a spus că măsura are scopul de a preveni "distorsionarea votului electoratului".
O altă prevedere stabileşte că limba de lucru în parlament este limba română. Totodată, proiectele de legi şi actele normative vor fi redactate doar în limba română, fără obligativitatea traducerii în limba rusă. Autorii iniţiativei spun că modificările sunt în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu prevederile din Constituţie.
"Cum ne asigurăm că toţi deputaţii vorbesc limba română?", a întrebat deputatul PAS, Valeriu Robu, solicitând clarificări privind aplicarea prevederilor din proiectul examinat.
În replică, Igor Talmazan a declarat că limba română este limba oficială a statului, iar prevederile noului Cod doar transpun normele constituţionale deja existente. El a explicat că, deşi legea privind statutul deputatului nu prevede expres obligaţia parlamentarilor de a cunoaşte limba română, această cerinţă derivă din statutul de demnitar public şi din Constituţie.
"Limba oficială este limba de comunicare interetnică, iar limba minorităţilor naţionale nu poate fi impusă în mod organizat şi obligatoriu. Respectăm dreptul minorităţilor naţionale, dar în instituţiile publice limba oficială este limba română", a afirmat Igor Talmazan.
Igor Talmazan a mai spus că deciziile Curţii Constituţionale au stabilit că statul nu poate oferi un statut privilegiat unei alte limbi în raport cu limbile minorităţilor naţionale şi că documentele oficiale ale instituţiilor publice trebuie elaborate în limba română.