Lumea rămâne fără tămâie. De ce se întâmplă asta

Tămâia este "parfumul" sezonului festiv și crește în popularitate în industria wellness-ului, dar sursa sa naturală este decimată. Salaban Salad Muse și-a construit întreaga viață în jurul tămâii. Locuind în orășelul Dayaha din regiunea Sanaag din Somaliland, o regiune separatistă a Somaliei, lucrează ca un culegător experimentat al faimoasei rășini aromatice, obținută doar din arborele Boswellia. Acum, lumea pare că rămâne fără această răşină, scrie BBC News.

În fiecare an, Salad Muse campează timp de trei până la șase luni într-o peșteră din apropierea locului pe care îl deține, unde se află acești copaci. În fiecare zi, se mută din copac în copac, inspectând scoarța pentru dăunători, adunând nisipul și îngrijind puieții pe care i-a plantat la începutul sezonului.

Însă soarta acestor plantații și a întregului mijloc de trai al culegătorilor de tămâie este în joc. Pe măsură ce plantațiile eșuează, industriile locale și globale construite în jurul tămâii sunt obligate să reconsidere modul în care această substanță prețioasă este produsă, trasată și vândută în întreaga lume.

Tămâia este faimoasă, asociată cu ofranda sacră biblică dăruită pruncului Iisus, alături de aur și smirnă de către cei trei magi. De asemenea, a fost folosită timp de milenii în medicamentele indiene și chinezești, fiind una dintre cele mai vechi mărfuri comercializate la nivel global. Astăzi a devenit un element de bază al industriei wellness, în valoare de 5,6 trilioane de dolari, folosită pentru a produce un nor parfumat de fum folosit pentru meditație și vindecare medicinală, precum și pentru ritualurile țesute în secole de cultul catolic.

Pentru Salad Muse, însă, are mult mai multe asocieri pământești. El și mulți alți culegători din Somaliland și țările înconjurătoare se bazează pe tămâie pentru venitul lor.

Cornul Africii este una dintre principalele zone de producție la nivel global, inclusiv Somaliland, Somalia, Etiopia și Sudan. Astăzi, însă, tensiunile locale, plățile modeste către fermieri, reglementările incerte și o cerere globală în creștere pun presiune asupra unora dintre culegătorii din aceste țări pentru a exploata copacii la niveluri nesustenabile.

Într-o lume departe de povestea festivă jubilantă, acest produs râvnit începe cu mai multe subspecii ale arborelui Boswellia, un arbore de deșert rezistent, cu scoarța ca hârtia și frunze rare, care se găsește adesea pe stâncile din zonele muntoase aride ale Somalilandului. Recoltatorii din Somaliland razuiesc rășină din scoarța copacilor sălbatici Boswellia, lucrând adesea ore lungi pentru o plată în funcție de producția de rășină, în cadrul unui sistem de prețuri volatile și lanțuri de aprovizionare informale. De asemenea, aceștia pot fi lăsați vulnerabili în fața intermediarilor care profită de conflictul din zonă și de lipsa de supraveghere guvernamentală, spun experții.

La fel ca apa de mesteacăn și siropul de arțar, tămâia este recoltată printr-un proces cunoscut sub numele de "tapping", în care inciziile făcute în scoarța copacului permit rășinii să se scurgă. Seva se întărește în "lacrimi" pe parcursul a câteva săptămâni, pe care apoi culegătorii le răzuiesc de pe copac.

Astăzi, arborii de Boswellia sunt adesea "loviți" mult mai mult decât pot face față, provocând daune pe termen lung arborelui valoros. Conform unui raport din 2022, poate dura 10 sau mai mulţi ani pentru ca un copac să se recupereze după daunele provocate de recoltarea excesivă.

Mulți alți factori afectează, de asemenea, copacii. Schimbările climatice au deja un impact asupra unor zone. Populațiile de B. papyrifera, principala sursă de tămâie găsită în Etiopia și Sudan, se prăbușesc acum în întreaga lor arie geografică, potrivit unui studiu Nature din 2019. 

Peste 75% dintre populațiile studiate nu au copaci tineri, a constatat acesta, iar regenerarea naturală "a fost absentă timp de decenii", din cauza unei combinații de "pășunat al vitelor, arderi frecvente și exploatări nesăbuite".

Studiul a remarcat că alte specii de Boswellia se confruntă cu amenințări similare. Studiul a estimat că, în termen de 20 de ani, producția de tămâie va scădea la jumătate.

Cercetătorii au remarcat însă dificultatea evaluării copacilor din Somaliland din cauza tensiunilor locale.

"Tămâia este cu siguranță amenințată, deși există date solide și disponibile doar pentru câteva specii", spune Anjanette DeCarlo, fondatoarea proiectului "Save The Frankincense" și coautoarea raportului din 2022 despre daunele aduse arborilor de Boswellia din cauza recoltării excesive.

"Totul depinde de principalele amenințări din fiecare locație, cum ar fi pășunatul cămilelor, exploatarea excesivă a arborilor, vremea extremă (inundațiile fulgerătoare, de exemplu) și mineritul", spune ea.

Plantarea tămâii la scară mai mare, din Africa de Vest până în Etiopia, ar putea, de asemenea, să ajute situația, adaugă ea.

"Ar putea fi un imbold bun. Ar crește enorm probabilitatea de supraviețuire a speciei și a tămâii pe termen lung", spune DeCarlo.

Cu toate acestea, alții au remarcat că o creștere a cultivării ar putea aduce și riscuri, cum ar fi stimularea conflictelor pentru terenuri sau apă.

"Tulburările politice din Somalia și Somaliland pot expune recoltatorii la contracte spot – un schimb comercial de tipul „cumpără acum, plătește acum” care implică mai mulți intermediari", spune Andy Thornton, expert în piața de tămâie și partener manager la Silvan Ingredient Ecosystem, o companie de consultanță în domeniul lanțurilor de aprovizionare rezistente.

Până când rășina ajunge la furnizorii occidentali de tămâie, se poate vinde cu până la 60-100 de dolari pe kg, adaugă el, dar recoltatorii din Somaliland primesc de obicei doar 2-5 dolari pe kg, doar 3% din valoarea finală.

"Cei care stabilesc prețul de export sunt cei care au suficienți bani pentru a putea agrega lanțurile de aprovizionare și apoi să își asume riscul transferului acestora", spune Thornton.

Piața globală cu tămâie a fost estimată la 363 de milioane de dolari în 2023  tranzacționându-se cu aproximativ 6.000 - 7.000 de tone în fiecare an și se preconizează că aproape își va dubla valoarea, ajungând la peste 700 de milioane de dolari până în 2032. 

Dintre cele 24 de specii de arbore Boswellia care se găsesc pe tot globul, cele două specii native cheie din Somaliland sunt deosebit de apreciate pentru proprietățile și aroma lor. Cererea de Boswellia frereana, originară din nordul Somaliei și Somaliland, este atât de puternică încât cumpărătorii internaționali au numit-o "regele tămâii". Acest lucru a făcut comerțul cu tămâie din Somaliland să fie unul dintre cele mai mari la nivel global, cu exporturi estimate de cel puțin 1.000 de tone în fiecare an.

Recoltarea excesivă a copacilor de Boswellia este de obicei un rezultat al presiunii economice, spune Thornton, dar el indică și dificultățile legate de mediu.

"Cu cât stresul climatic și hidric este mai mare, cu atât păstoritul devine mai puțin viabil. Așadar, atunci când prețurile scad, dar tămâia este ultima sursă de venit, recoltatorii nu au de ales decât să taie mai mulți copaci", spune el.

Stephen Johnson este directorul FairSource Botanicals, un furnizor cu sediul în SUA, și al Dayaxa Frankincense Export Company (DFEC), un exportator de tămâie cu sediul în Somaliland. El spune că problema provine din faptul că piața are o supraveghere insuficientă și dificultăți în colectarea unor date suficiente despre copacii din zonele îndepărtate. 

"Ceea ce lipsește este stimulentul pentru afaceri de a spune, ei bine, dacă piața este interesată de trasabilitate și sustenabilitate, vrem să facem aceste programe pentru a putea interacționa mai eficient cu piața. Atunci ați avea mult mai mulți bani pe unitate pe care i-ați putea folosi pentru programele de trasabilitate", spune el.

Johnson încearcă acum să construiască acest lucru. Din 2021, echipa sa de la DFEC a folosit instrumente mobile simple de colectare a datelor în Somalia și Oman pentru a construi hărți ale lanțului de aprovizionare, corelând fiecare lot de rășină cu fotografii ștampilate cu GPS și date ecologice.

Serviciile DFEC conțin trei caracteristici principale: o aplicație de trasabilitate, o aplicație pentru sănătatea arborilor și o funcție de consolidare a capacităților. Recoltatorii se înregistrează la DFEC prin intermediul aplicației de trasabilitate, apoi aduc rășina la centrul de colectare. Compania înregistrează momentul și locul recoltării rășinii, inspectează calitatea și înregistrează mișcarea acesteia de la sat la depozit, la expediere și, în final, la cumpărătorul final.

"Chiar și cei mai îndepărtați recoltatori pot fi plătiți prin Zad", spune Johnson, referindu-se la un sistem de portofel mobil utilizat pe scară largă în regiune.

De asemenea, este oferită o aplicație separată pentru urmărirea și monitorizarea stării de sănătate a arborilor. Agenții de la DFEC efectuează vizite la fața locului pentru a fotografia copacii, precum și pentru a face măsurători pentru vârsta, înălțimea și numărul de incizii. Aceștia înregistrează aceste date în aplicația de sănătate a arborilor, unde copacii pot fi geoetichetați şi sunt monitorizați periodic.

Rezultatele schemelor pilot inițiale ale aplicației, desfășurate între ianuarie 2023 și iunie 2024, au arătat că au fost acoperiți peste 8.000 de culegători. DFEC mai spune că a sprijinit aproximativ 1.400 de culegători să se adapteze la schimbările climatice prin ateliere și cursuri de instruire care să îi ajute să îngrijească copacii. Se pare că șapte tone de rășină au fost achiziționate de la comunitățile locale prin intermediul aplicației, peste 3.000 de copaci de tămâie individuali fiind înregistrați în zeci de ferme. DFEC susține că cifra totală de rășină achiziționată este acum mai aproape de 100 de tone. 

DeCarlo, care a realizat un studiu inițial pentru proiect, afirmă că o astfel de trasabilitate verificabilă, bazată pe date, este esențială pentru reducerea riscurilor în lanțurile de aprovizionare și pentru crearea unor parteneriate mai etice.

"Aceasta îi împuternicește chiar pe oamenii care gestionează direct copacii. Mai mult, le oferă cumpărătorilor oportunitatea de a investi în sustenabilitate", spune ea.

"Sistemul de urmărire al aplicației pare să funcționeze foarte bine și face posibilă o urmărire atentă, combinată cu credibilitatea", spune Frans Bongers, profesor de ecologie forestieră la Universitatea Wageningen din Olanda, care lucrează la tămâie de zeci de ani, dar nu este implicat în aplicație.

"De asemenea, este reconfortant pentru utilizatorii de rășină să știe că produsul este supravegheat și urmărit atât de atent, monitorizarea pe termen lung a sănătății copacilor devenind o posibilitate. Desigur, acest lucru vine cu un cost", adaugă el.

În ciuda potențialului aplicațiilor, unii cercetători susțin că mai sunt depuse eforturi suplimentare pentru a încuraja cererea de tămâie mai sustenabilă în rândul celor care o cumpără.

În special, DeCarlo spune că Biserica Catolică și-ar putea folosi puterea interzisă exagerată pentru a influența piața în mod pozitiv. Deși Biserica reprezintă doar 5% din comerțul global cu tămâie, ea susține că puține instituții exercită influența sa simbolică și morală.

"Mă emoționează aproape puțin imaginea Papei făcând o declarație sau o inițiativă, din cauza impactului mare pe care l-ar putea avea. Acei copaci contează și oamenii care fac munca aceea, femeile care își rup spatele, stau 12 ore pe zi sortând aceste rășini, toate contează", spune ea.