A fost martor la 14 execuții. Ce vrea să știe oamenii despre pedeapsa capitală: „Este o experiență extrem de solemnă”
Publicat acum 3 ore si 18 minute
Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a dezvăluit recent, în volumul său de memorii, culisele celei mai grave crize politice cu care s-a confruntat Alianța Nord-Atlantică de la sfârșitul Războiului Rece. Episodul a avut loc în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când președintele american a evitat să reafirme explicit angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5 al Tratatului NATO, pilonul apărării colective. Mai mult, potrivit lui Stoltenberg, Trump a luat în calcul inclusiv posibilitatea de a anunța retragerea SUA din Alianță.
Logica tranzacțională a lui Donald Trump a devenit evidentă în preajma summit-urilor NATO, când liderul de la Casa Albă a redus problemele alianței aproape exclusiv la bani. Trump era nemulțumit de ritmul lent în care statele membre își creșteau cheltuielile pentru apărare, iar Germania, aflată atunci sub conducerea Angelei Merkel, a devenit principala țintă a criticilor sale.
“Pentru Trump, cea mai importantă problemă erau cheltuielile pentru apărare ale membrilor NATO. Am vrut să aibă o perspectivă mai pozitivă asupra alianței și, prin urmare, am adus un grafic care ilustra că tendința din Europa se schimbase și că cheltuielile pentru apărare erau în creștere. Trump era cel mai preocupat de faptul că doar cinci state membre atinseseră obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Am subliniat că mai multe țări erau aproape și că șase sau șapte urmau să atingă obiectivul în viitorul apropiat”, a scris Jens Stoltenberg, despre prima întâlnire pe care a avut-o cu Donald Trump, la Casa Albă.
Discuția a ajuns însă într-un punct neașteptat, când Trump a aflat că Islanda, stat membru NATO, nu are forțe armate proprii.
"Atunci ce vrem cu Islanda?”, a întrebat Trump. Secretarul apărării de atunci, Jim Mattis, a intervenit rapid, explicând importanța strategică a bazelor din Islanda pentru monitorizarea submarinelor rusești. După o scurtă pauză, Trump a conchis: „Ei bine, atunci vom lăsa Islanda să rămână membră”.
Donald Trump a fost la un pas să anunțe retragerea SUA din NATO
Punctul culminnant al tensiunilor a fost atins în contextul Summitului NATO de la Bruxelles din iulie 2018, când Donald Trump i-a criticat deschis pe toți șefii de stat și de guvern ale căror state nu au atins ținta cheltuielilor pentru apărare de 2%, stabilită în 2014. Președintele SUA a cerut ca aceste cheltuieli să crească imediat, nu până în 2024.
"Nu putem plăti de două, trei și patru ori mai mult decât toți ceilalți. Ajungem la punctul în care spunem: Nu mai putem face asta, nu vrem să facem asta. Acel moment vine. Poate că aproape am ajuns deja. Așa că oamenii trebuie să dea banii. Trebuie să plătiți.”, a declarat Trump în fața liderilor NATO.
Potrivit lui Stoltenberg, discursul rostit public de Trump în contextul acelui Summit NATO a fost diferit de cel convenit anterior. Textul pregătit făcea referire explicită la obligațiile prevăzute de Articolul 5, însă președintele american a ales să improvizeze, accentuând mesajul privind "nedreptatea” împărțirii poverii financiare.
“Acolo stăteau Merkel, Macron și toți ceilalți lideri mondiali, iar Trump vorbea despre ei ca și cum ar fi fost chiriași care își plăteau chiria cu întârziere.
Acesta nu era discursul la care mă așteptam. În ziua precedentă, ni se înmânase în privat o copie a discursului pe care îl va ține președintele. A fost excelent, cu toate punctele importante acoperite, inclusiv obligațiile prevăzute la Articolul 5. Dar, la un moment dat, Trump trebuie să fi ales să țină un discurs diferit de cel care fusese pregătit”.
În discuțiile private, Trump susținea constant că Statele Unite cheltuiesc aproximativ 4% din PIB pentru apărare și că suportă între 80% și 90% din costurile NATO. "Și nu o mai facem. Te simți ca un idiot când plătești optzeci până la nouăzeci la sută. Ascultă - sunt om de afaceri. Și am decis să plătesc la fel ca Germania”, i-ar fi spus el lui Stoltenberg.
În februarie 2019, înaintea discursului privind Starea Națiunii, Stoltenberg a fost informat că două variante erau luate în calcul la Casa Albă: una în care Trump urma să anunțe retragerea Statelor Unite din NATO și una în care preciza că SUA vor proteja doar statele care alocă 2% din PIB pentru apărare.
În cele din urmă, discursul din 6 februarie 2019 nu a conținut nicio amenințare la adresa alianței. Dimpotrivă, Trump a prezentat NATO drept una dintre reușitele sale de politică externă.
“Când venea vorba de Trump, nimic nu era sigur. Știam asta. Dar Bolton credea că nu aveam de ce să ne temem când venea vorba de discursul despre Starea Națiunii. Avea dreptate. Trump și-a ținut discursul în seara zilei de 6 februarie, ora europeană. Nu a spus nimic care să amenințe NATO. Dimpotrivă. Președintele s-a referit la NATO ca fiind una dintre victoriile sale de politică externă.
Totul indica faptul că Trump era gata să se retragă din alianță, dar în cele din urmă a decis să nu o facă. Eforturile mai multor persoane din Washington și ale celor dintre noi din NATO au contribuit probabil la acest lucru”.
Stoltenberg spune că se temea că NATO ar putea dispărea, dar că angajamentele asumate de statele membre privind cheltuielile militare au dus la evitarea acestui deznodământ: “În acel moment, mă temeam că voi fi secretarul general care va fi martor la sfârșitul NATO. Dar am ajuns la un compromis - aliații europeni s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare. Au făcut-o, iar acest lucru a menținut alianța unită”.
De ce sunt relevante dezvăluirile pentru problemele de securitate din prezent
Memoriile lui Jens Stoltenberg relatează faptul că NATO a fost la un pas de paralizie instituțională în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când europenii se aflau pe timp de pace.
Astăzi, în contextul celui mai grav război european de după 1945, logica tranzacțională a lui Donald Trump pune și mai mult sub semnul întrebării atât angajamentele asumate de SUA față de un posibil acord de pace în Ucraina, cât și sprijinul pentru aliați în cazul unui ipotetic nou război lansat de Putin. În timp ce Donald Trump a promis Ucrainei “garanții de platină” în cazul unui acord de pace, lideri europeni, precum Emmanuel Macron, se tem că administrația actuală de la Casa Albă ar putea "să trădeze".
De asemenea, criza aproape uitată a NATO din timpul primului mandat Trump capătă noi semnificații în contextul noii strategii de securitate publicată de Casa Albă, în care țările europene sunt criticate dur, iar administrația Trump se întreabă dacă în viitor vor mai fi aliate viabile ale SUA.
Documentul vorbește despre un “declin civilizațional” dacă Europa își menține actuala traiectorie și pune sub semnul întrebării dacă anumite state vor avea economii și armate suficient de puternice pentru a prezenta un interes pentru SUA în viitor.