Antena 3 CNN Externe Meloni îşi recunoaşte eşecul la referendumul privind reforma justiţiei, dar rămâne premierul Italiei: Noi respectăm această decizie

Meloni îşi recunoaşte eşecul la referendumul privind reforma justiţiei, dar rămâne premierul Italiei: Noi respectăm această decizie

A.E.D.
2 minute de citit Publicat la 20:19 23 Mar 2026 Modificat la 20:22 23 Mar 2026
Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei. Sursa foto: Hepta

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, şi-a recunoscut eşecul la referendumul pe care l-a convocat pe tema reformării sistemului de justiţie, dar a confirmat că nu are intenţia să demisioneze, transmite AFP, conform Agerpres. "Italienii au decis. Iar noi respectăm această decizie. Lucrăm pentru binele naţiunii şi să ne onorăm mandatul ce ne-a fost încredinţat", a declarat aceasta într-un mesaj video înregistrat.

"Italienii au decis. Iar noi respectăm această decizie. (...). Însă, aceasta nu schimbă cu nimic angajamentul nostru de a continua, cu seriozitate şi determinare, să lucrăm pentru binele naţiunii şi să ne onorăm mandatul ce ne-a fost încredinţat", a declarat ea într-un mesaj video pe platforma X.

Reforma separa carierele judecătorilor şi procurorilor astfel încât aceştia să nu mai poată face schimb de funcţii. Referendumul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, încheindu-se luni, la ora locală 15.00.

Rata de participare a fost de peste 58%, mult mai mare decât se anticipa, în urma unei campanii care a scos la iveală o profundă animozitate între coaliţia de centru-dreapta şi corpul magistraţilor.

După numărarea buletinelor în peste 90 dintre secţiile de vot, 'nu' a obţinut un scor de aproape 54%, faţă de 46% pentru 'da'.

Acest rezultat este o grea lovitură pentru Giorgia Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliţie de o stabilitate neobişnuită în Italia.

"Este un rezultat foarte rău. Aceasta înseamnă că ea a pierdut sprijinul electoratului italian asupra unui punct major din programul său şi a uneia dintre propunerile emblematice ale dreptei (...) de 30 de ani", a comentat pentru AFP Daniele Albertazzi, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Surrey, Marea Britanie.

"Următoarele alegeri legislative (prevăzute pentru toamna lui 2027, n. red.) se apropie cu paşi mari", iar centru-stânga are şansele sale dacă va reuşi să se unească, consideră expertul.

În opinia sa, "imaginea de invincibilitate (a Giorgiei Meloni) nu mai este de actualitate", chiar dacă "aceasta nu înseamnă, desigur, că ea va pierde alegerile".

"Noi am spus încă de la început că referendumul nu va avea niciun impact asupra sorţii guvernului", a reiterat Galeazzo Bignami, liderului grupului Fratelli d'Italia (FdI), partidul Giorgiei Meloni, în Camera Deputaţilor, la postul de televiziune La7.

"Am făcut-o! Trăiască Constituţia", a scris, în schimb, pe X şeful Mişcării 5 Stele (M5S, de opoziţie), Giuseppe Conte.

"Un vot cu repercusiuni politice considerabile. Este o notificare de evacuare trimisă acestui guvern, după patru ani", a declarat mai târziu Giuseppe Conte, într-o conferinţă de presă, adăugând că M5S "are dreptul să joace un rol de prim-plan în acest nou anotimp politic, această nouă primăvară".

Guvernul, care i-a acuzat pe magistraţi de interferenţă nejustificată în domenii de la lucrări publice până la imigraţie, afirma că reforma era necesară pentru a "preveni conflictele de interese dintre cele doua grupuri şi pentru a preveni partizanatul politic".

Reforma s-a confruntat cu o opoziţie vehementă din partea magistraţilor şi a opoziţiei de centru-stânga.

Ea a fost aprobată de parlament în octombrie, dar trebuia supusă unui referendum întrucât implica modificarea Constituţiei.

În prezent, magistraţii intră în cariera juridică printr-un examen unic şi pot schimba rolurile pe parcursul ei.

Reforma prevedea însă că aspiranţii trebuie să aleagă de la început între cariera de judecător şi cea de procuror, fără posibilitatea de a trece de la una la cealaltă.

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) care supervizează numirile şi problemele disciplinare, ar fi fost scindat în două organisme autonome distincte, ai căror membri ar fi fost traşi la sorţi, nu aleşi, o modificare menită să contracareze grupurile de presiune.

 

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole