Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a comentat, luni, pentru Antena 3 CNN, un raport al Curții de Conturi care afirmă că peste jumătate din numărul orașelor din România nu îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de lege. Cseke Attila a recunoscut că trebuie regândite criteriile privind clasificarea localităților, dar a negat că în acest moment există un haos administrativ:
“Eu nu aș spune că este haos administrativ, aș spune că este loc de mult mai bine pe plan administrativ, în privința organizării administrative. Auditul Curții de Conturi stabilește niște lucruri pe care noi le știm. Unele informații date sunt furnizate de Ministerul Dezvoltării”, a precizat Cseke Attila.
El a anunțat un proiect legislativ privind modificarea criteriilor pentru clasificarea unităților administrativ teritoriale.
Potrivit lui Cseke Attila, multe municipii și orașe nu îndeplinesc criteriul demografic. Mai exact, 59 din 103 municipii, respectiv 146 din 216 de orașe nu îndeplinesc criteriul demografic de minim 10.000 de locuitori.
“Problema este aplicarea acestor criterii. România până la urmă în cei 25 de ani nu a aplicat aceste criterii, inclusiv criteriul demografic niciodată. Am avut inițial criterii de 25.000 de locuitori, l-am urcat în 2007 la 40.000 la municipii și 5.000 l-am urcat la 10.000, criteriul demografic la orașe și problema e aplicarea acestor criterii”, a mai precizat Cseke Attila.
El a subliniat că discuția despre clasificarea localităților este diferită de subiectul comasării unităților administrativ teritoriale, care implică organizarea referendumurilor locale:
“Auditul Curții de Conturi se referă în principal la partea de venituri ale unităților administrativ teritoriale și la criteriile care trebuie îndeplinite pentru ca localitățile să aibă un anumit rang. Auditul Curții de Conturi nu vorbește despre o organizare administrativ teritorială. Avem alte proceduri care în principal pornesc de la un referendum local”.
Cseke Attila a atras atenția că e nevoie de o regândire a modului în care sunt distribuite resursele de la bugetul de stat către UAT-uri, printr-o schimbare a Legii finanțelor publice locale.
Ce prevede raportul Curții de Conturi
Un raport al Curţii de Conturi realizat în perioada aprilie-noiembrie 2024 arată că, în funcţie de numărul de locuitori, un indicator cheie prevăzut de legislaţie, numeroase oraşe şi comune nu mai corespundeau, în anul 2023, criteriilor pentru a fi încadrate în categoriile din care fac parte.
Potrivit raportului, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv. Pragul minim pentru constituirea oraşelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori.
De asemenea, raportul mai spune că „există o discrepanţă semnificativă între cerinţele legislative pentru înfiinţarea de comune/declararea de oraşe şi realitatea demografică a unor localităţi din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere”.
„Criteriile demografice pentru clasificarea localităţilor în oraşe şi comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari şi fiabili, precum şi dificultăţile în calculul şi interpretarea celor existenţi afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităţilor”, subliniază auditorii.
Aceştia fac referire şi la modul în care sunt gestionate resursele oraşelor şi comunelor, arătând că derogările legislative anuale, deşi menite să echilibreze bugetele locale, „pot influenţa pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor”.
„În anul 2023, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Totuşi, capacitatea de finanţare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul oraşelor mici. Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reuşit să îşi susţină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă faţă de 2022 (52%) şi 2021 (44%). În ceea ce priveşte oraşele mici, 76% şi-au susţinut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 şi 81% în anul 2021”, informează Curtea de Conturi.