Moartea Neagră a venit în Europa cu cenușa vulcanică a unei erupții necunoscute. Cum a funcționat "efectul aripii de fluture"

Pandemia de ciumă bubonică în urma căreia aproximativ 60% din populația Europei medievale a murit ar fi fost provocată de un lanț de evenimente la al cărui capăt inițial se află o erupție vulcanică necunoscută, scrie Live Science.

Numită Moartea Neagră din cauza manifestărilor sale clinice, pandemia a ajuns în Europa în 1347 și a afectat rapid orașele portuare italiene. 

Ciuma bubonică s-a răspândit apoi în toată Europa în următorii ani, cu consecințe catastrofale.

Această maladie a fost provocată de bacteria Yersinia pestis, care a ajuns pe continent odată cu cerealele importate.

Nevoia de cereale de peste mări a venit după ce o erupție vulcanică a aruncat în atmosferă cantități uriașe de cenușă, declanșând astfel o perioadă rece și înnorată, care a compromis culturile agricole.

Acest lanț cauzal este numit colocvial "efect de domino" sau "efectul aripii de fluture", pe seama teoriei că bătăile aripilor unui fluture într-un loc din lume poate determina evenimente de proporții la mii de kilometri distanță, chiar dacă relația cauză - efect nu e evidentă imediat.

Cercetătorii au investigat schimbările climatice instaurate înaintea Morții Negre

Cercetătorii au încercat să determine cum și de ce a ajuns ciuma bubonică în Italia la momentul respectiv.

Martin Bauch, istoric la Institutul Leibniz pentru Istoria și Cultura Europei de Est, și Ulf Büntgen, geograf la Universitatea din Cambridge, și-au publicat joi concluziile în revista Communications Earth & Environment.

Căutând prin relatările istorice ale perioadei, ei au găsit rapoarte independente ale unor observatori din Asia și Europa, făcute între anii 1345 și 1349.

Acestea vorbeau despre reducerea luminii solare, creșterea nebulozității și despre o "eclipsă lunară întunecată".

Sunt fenomene atmosferice și astronomice care ar putea fi atribuite unui strat de aerosoli vulcanici răspândit pe scară largă.

Se știe că aerosolii care conțin sulfat provoacă răcirea vremii, deoarece reflectă lumina soarelui înapoi în spațiu.

Cercetătorii au coroborat aceste date paleoclimatice cu cantitățile mari de sulf din miezurile de gheață polare.

Analizele au indicat una sau mai multe erupții ale unui vulcan necunoscut anterior, în jurul anului 1345.

Vulcanul care a declanșat Moartea Neagră rămâne "necunoscut". Ar fi amplasat la tropice

"Nu putem spune prea multe despre erupția vulcanică. Pe baza miezurilor de gheață, știm că erupția trebuie să fi avut loc la tropice, deoarece, sulfatul a fost găsit în concentrații similare atât în gheața de la Polul Nord, cât și în cea de la Polul Sud", a explicat Martin Bauch.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, inelele de creștere la copacii din întreaga Europă și au descoperit că verile din anii 1345, 1346 și 1347 au fost mult mai reci decât în ​​mod normal.

În contrapartidă, toamna a fost mult mai umedă, provocând eroziunea solului și inundații. 

Consemnările istorice au confirmat, în plus, că schimbările de mediu au afectat un număr mare de culturi, inclusiv recolta de struguri și producția de cereale din Italia, obligând comercianții să înceapă să importe produse din zona Mării Negre pentru a preveni foametea.

Ciuma bubonică a trecut rapid de la purici la rozătoare, apoi la oameni

"Revenite acasă în a doua jumătate a anului 1347, flotele comerciale italiene au adus nu doar grâne în porturile mediteraneene, ci și bacteria Yersinia pestis, cel mai probabil prin intermediul puricilor care se hrănesc cu praf de cereale în timpul lungilor călătorii", au punctat cei doi oameni de știință.

Primele cazuri de ciumă bubonică au fost raportate la Veneția, la doar câteva săptămâni după sosirea ultimelor nave de cereale. 

"A fost astfel inițiat ciclul tipic de infecție. Populațiile de rozătoare sunt primele infectate. Odată ce ele mor, puricii se mută la alte mamifere și, în cele din urmă, la oameni", a detaliat Martin Bauch.

Astfel, încercând să evite o foamete de proporții în bazinul Mării Mediterane, europenii s-au ales cu ceva mult mai letal.

Debutul ciumei bubonice în Europa a rezultat dintr-o combinație unică, dar aleatorie, de factori pe termen scurt, precum clima, și factori pe termen lung, între care sistemul de distribuție a cerealelor din Italia, au subliniat cei doi cercetători.

"Chiar dacă Moartea Neagră a rezultat dintr-o confluență rară de factori de mediu și sociali, este important să înțelegem mai bine cauzele pandemiilor trecute, deoarece probabilitatea apariției bolilor infecțioase zoonotice și a transformării lor în pandemii este posibil să crească, într-o lume care este cu mult mai caldă și mai globalizată decât în trecut", au conchis ei.