„Momentul Sputnik” al secolului XXI. China e pe cale să bată NASA în cursa pentru Marte

Ce-ar fi dacă primele bucăți de rocă marțiană aduse intenționat pe Pământ nu ar ajunge la Houston, ci la Beijing? Un scenariu care părea improbabil acum câțiva ani devine tot mai posibil, scrie Live Science.

NASA, blocată în propriul plan

Misiunea americană Mars Sample Return (MSR), gândită să aducă pe Pământ mostrele colectate de roverul Perseverance din craterul Jezero, era considerată „marele premiu” al cercetării planetare. Doar că proiectul s-a complicat, a depășit bugetul și e tot mai vulnerabil la schimbările politice din SUA.

Ținta inițială: începutul anilor 2030. Realitatea: programul riscă să se prelungească până spre 2040 și să coste peste 11 miliarde de dolari.

Între timp, tuburile sigilate cu mostre rămân îngropate în praful marțian, așteptând să fie ridicate.

„Sunt prea avansați în plan ca să mai poată schimba strategia. NASA e blocată cu schema actuală, oricât de scumpă și complicată ar fi”, spune astronomul Chris Impey, de la University of Arizona.

China, cu pași mai mici, dar rapizi

În contrast, China a mizat pe o abordare mai simplă. Misiunea Tianwen-3, cu lansare planificată pentru 2028 și întoarcere în 2031, are ca scop aducerea pe Pământ a aproximativ 500 de grame de sol și rocă marțiană.

Modelul e deja testat: Beijingul a returnat mostre de pe Lună cu Chang’e-5 (2020) și Chang’e-6 (2024), ultima din zona nevăzută a Lunii, un record mondial.

Planul e clar: o sondă aterizează pe Marte, colectează mostre și le încarcă într-un vehicul de ascensiune, care decolează și se întâlnește cu un orbiter. De acolo, pachetul e adus spre Pământ. Totul într-o singură misiune, fără lanțul complicat de „ștafete” imaginat de NASA.

De ce contează atât de mult?

Adusul mostrelor pe Pământ ar permite analize imposibil de realizat cu instrumentele actuale de pe rovere: cercetarea rocilor la scară atomică și moleculară, identificarea compușilor organici și chiar căutarea fosilelor microbiene.

Dacă se dovedește că Marte a găzduit viață, descoperirea ar rescrie știința planetară. Chiar și un răspuns negativ – că planeta a fost mereu stearpă – ar fi revoluționar.

Dar, dincolo de știință, există și geopolitica.

„Valoarea simbolică a faptului că ești primul nu poate fi ignorată. Chiar dacă mostrele americane ar fi mai relevante, publicul va reține cine a ajuns primul”, explică Gerard van Belle, director de știință la Lowell Observatory.

Obstacolele NASA

Problemele agenției americane nu sunt doar tehnice. Administrația Biden a propus reducerea bugetului NASA cu aproape un sfert – cea mai mare tăiere din istoria agenției. Dacă aceste măsuri trec de Congres, nu doar MSR, ci și alte misiuni și observatoare vor fi afectate.

„Ar fi devastator. Dacă NASA cade de pe această stâncă, misiunea de aducere a mostrelor marțiene nu va avea loc timp de decenii”, avertizează Impey.

Spre un nou „moment Sputnik”?

Dacă Beijingul reușește primul, impactul simbolic ar putea fi comparabil cu Sputnik 1957, când lansarea primului satelit de către URSS a luat prin surprindere Statele Unite și a declanșat cursa spațială ce a dus la aselenizarea din 1969.

Deocamdată, roverul Perseverance continuă să foreze și să lase mostrele sigilate în craterul Jezero, inclusiv rocile pe care NASA le consideră „cel mai clar semn de viață descoperit vreodată pe Marte”. Însă șansele ca ele să ajungă acasă înaintea celor colectate de Tianwen-3 par tot mai mici.

„Dacă există o cursă spațială, China deja o câștigă. Iar în următoarele decenii, ar putea s-o câștige dramatic”, spune Impey.