NASA plătește 590 de milioane de dolari către trei firme ca să ducă pe Lună materiale de construcție pentru baza lunară
Publicat acum 1 ora si 58 minute
Rusia introduce tot mai frecvent în atacurile asupra Ucrainei un nou tip de drone propulsate de motoare cu reacție, capabile să atingă viteze de până la 500 km/h. Acestea sunt mult mai greu de interceptat decât dronele Shahed folosite până acum, fapt care obligă Ucraina să consume rachete antiaeriene scumpe și din ce în ce mai limitate pentru a le doborî, potrivit unei analize Euronews.
Însă implicațiile depășesc frontul din Ucraina. Dacă dronele Shahed au pătruns deja în repetate rânduri în spațiul aerian al României și al altor state de pe flancul estic al NATO, noile aparate, considerabil mai rapide și mai performante, ar putea pune și mai mult la încercare capacitatea sistemelor de apărare antiaeriană din regiune și ar putea complica răspunsul la eventuale incursiuni în apropierea granițelor estice.
Implicațiile pentru România
Pentru România, apariția dronelor cu reacție reprezintă un element suplimentar de risc, având în vedere că dronele rusești de tip Shahed au încălcat până acum în repetate rânduri spațiul aerian național. Deși până acum a fost vorba de aparate cu elice, relativ lente, noile modele dezvoltate de Rusia sunt considerabil mai rapide și mai dificil de interceptat.
Spre deosebire de dronele Shahed clasice, care zboară cu aproximativ 180-200 km/h, noile drone cu reacție pot atinge viteze de până la 500 km/h. Această diferență reduce timpul de reacție al sistemelor de apărare antiaeriană și poate face mai dificilă interceptarea lor, în special în cazul unor incursiuni neprevăzute în apropierea granițelor NATO.
În ultimii doi ani, România a fost nevoită în repetate rânduri să ridice avioane de luptă după detectarea unor drone rusești în apropierea frontierei cu Ucraina. Mai multe fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul județului Tulcea, iar autoritățile au emis în numeroase rânduri alerte RO-Alert pentru populația din zona de graniță.
Cel mai grav incident produs până acum pe teritoriul României a avut loc la sfârșitul lunii mai 2026, când o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit un bloc de locuințe din municipiul Galați, rănind două persoane. Ancheta Ministerului Apărării a stabilit că aparatul era echipat cu un sistem de navigație prin satelit KOMETA și transporta o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme echivalent TNT, care a detonat la impact. Autoritățile române au concluzionat fără echivoc că drona era de proveniență rusească și au catalogat incidentul drept o consecință a războiului din Ucraina, nu un atac deliberat asupra României.
Dacă o dronă Geran-2, propulsată de un motor cu elice și având o viteză de aproximativ 180-200 km/h, a provocat cel mai grav incident de până acum pe teritoriul României, apariția unor modele cu reacție, capabile să atingă până la 500 km/h, înseamnă provocări și mai mari pentru detectarea și interceptare.
Moscova desfășoară acest tip de drone cu reacție "aproape non-stop”
Potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iurii Ihnat, Moscova desfășoară în prezent acest tip de drone cu reacție "aproape non-stop”, alături de alte drone kamikaze. "Aceste drone nu mai pot fi interceptate de dronele noastre de interceptare, care ating viteze de până la 300 km/h”, a declarat colonelul Ihnat pentru Euronews.
"Asta înseamnă că grupurile mobile de foc și dronele-interceptoare nu mai sunt suficiente. Trebuie folosite rachete, iar Forțele Aeriene și celelalte componente ale forțelor de apărare fac deja acest lucru”, a adăugat el.
Rusia își schimbă permanent tactica de utilizare a dronelor, le mărește numărul și le îmbunătățește performanțele. De asemenea, specialiștii estimează că armata rusă intenționează ca dronele de atac cu reacție să reprezinte până la 50% din arsenalul ei.
Până de curând, majoritatea dronelor rusești Shahed și a altor sisteme aeriene de atac erau neutralizate de interceptoarele ucrainene. După ce a dezvoltat o producție internă a dronelor de tip Shahed, denumite Geran, Moscova s-a concentrat pe modernizarea acestora.
În septembrie 2025, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR) a publicat noi detalii despre Geran-3, o versiune mai rapidă și mai avansată a modelului Geran-2.
Potrivit HUR, spre deosebire de Geran-2, care este propulsată de un motor cu elice, Geran-3 este echipată cu un motor turboreactor, care îi permite să atingă viteze de până la 370 km/h și o rază de acțiune de aproximativ 1.000 km. Drona transportă o încărcătură explozivă și detonează la impact, după ce se prăbușește asupra țintei.
La doar câteva luni distanță, în ianuarie 2026, HUR a anunțat că Rusia a folosit pentru prima dată împotriva Ucrainei noua dronă de atac Geran-5.
Caracteristicile noii drone ruse
Potrivit serviciului ucrainean de informații, motorul cu reacție Telefly dezvoltă o tracțiune mai mare decât cel utilizat pe modelul Geran-3. Noua dronă are aproximativ șase metri lungime și o anvergură a aripilor de 5,5 metri. Spre deosebire de celelalte modele Geran, bazate pe dronele iraniene Shahed, Geran-5 are o configurație aerodinamică convențională.
Alte caracteristici sunt similare cu cele ale versiunilor anterioare, inclusiv sistemul de navigație prin satelit Cometa cu 12 canale și un sistem de ghidare bazat pe microcomputerul Raspberry Pi și modemuri 3G/4G, potrivit HUR. Drona poate transporta un focos de 90 de kilograme și are o rază de acțiune declarată de aproape 1.000 de kilometri, ceea ce îi permite să lovească orice punct de pe teritoriul Ucrainei.
Potrivit HUR, Rusia a analizat inclusiv posibilitatea echipării unor avioane de atac, precum Su-25, cu drone Geran-5, pentru a le extinde raza de acțiune.
În aceste condiții, Ucraina este nevoită să utilizeze rachetele sale antiaeriene, resurse extrem de valoroase și limitate, pentru a neutraliza aceste noi amenințări cu reacție. Cu toate acestea, rata de interceptare rămâne ridicată, depășind în mod constant 90%.