O propunere a lui Merz tulbură Europa. Ce este Bursa de Valori pan-europeană și de ce pledează cancelarul german pentru asta

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a pledat pentru înființarea unei burse pan-europene, ca piață comună pentru tranzacționarea acțiunilor în întreaga regiune. Ideea vine în contextul preocupărilor legate de fragmentarea piețelor de capital din Uniunea Europeană, considerată de mult timp un obstacol pentru creșterea economică și inovație, scrie Bloomberg.

În prezent, UE are zeci de burse principale, de la cea din Varșovia, parțial deținută de stat, până la BME din Spania, operată de SIX Group AG. Deși au existat încercări anterioare de integrare a piețelor de capital europene, acestea au avut rezultate minime.

Apelul lui Merz pentru o „formă de bursă europeană comună” este, totuși, cel mai puternic susținut până acum, deși proiectul ar întâmpina numeroase obstacole politice și tehnice.

De ce ar avea Europa nevoie de o bursă comună

Europa a avut dificultăți în a concura cu Statele Unite și Asia în sectoarele economice cu cea mai rapidă creștere. Continentul nu a reușit încă să producă lideri autohtoni în domenii strategice emergente, precum inteligența artificială.

O parte din problemă, a explicat Merz în fața parlamentului german în octombrie, este că firmele europene, în special cele din sectorul tehnologic, au acces mai dificil la finanțare decât rivalii lor globali. „Companiile noastre au nevoie de o piață de capital europeană suficient de largă și de adâncă pentru a se putea finanța mai bine și mai rapid”, a spus cancelarul.

În ultimii ani, mai multe companii de profil înalt din Europa au ales să se listeze la bursele din SUA. Printre acestea se numără gigantul suedez Klarna Group Plc, care și-a făcut debutul la Bursa din New York în septembrie.

Motivele sunt legate de faptul că lichiditatea mai mare și evaluările bursiere superioare de peste Atlantic le permit companiilor să atragă mai ușor capital pentru cercetare și dezvoltare. La sfârșitul lunii octombrie, acțiunile din indicele S&P 500 se tranzacționau la aproape 23 de ori câștigurile estimate pentru următoarele 12 luni, comparativ cu aproximativ 15 pentru Stoxx Europe 600, o diferență de peste 50%.

O bursă comună europeană ar putea opri exodul companiilor spre SUA, oferind un resursă mai mare de investitori și o lichiditate mai ridicată decât piețele fragmentate actuale. În același timp, ar putea deveni o amenințare serioasă pentru London Stock Exchange, care găzduiește în prezent cea mai mare piață de tranzacționare din Europa.

Ce propune Merz de fapt?

Cancelarul german nu a oferit detalii concrete, dar o posibilă interpretare este chiar o fuziune între marile burse europene. În acest context, Deutsche Boerse AG, din Frankfurt, și Euronext NV, care operează bursa din Paris, ar fi candidații principali, având în vedere rolul central al Germaniei și Franței în proiectul integrării europene.

Alte burse din regiune, precum cele din Stockholm și Madrid, sunt însă deținute de companii din afara Uniunii Europene.

Pentru o astfel de unificare ar fi nevoie atât de aprobarea acționarilor, cât și de acordul autorităților de reglementare. Până acum, politicienii și autoritățile antitrust au fost reticente în a permite fuziuni majore. Comisia Europeană a blocat, în 2012, încercarea de combinare dintre NYSE Euronext și Deutsche Boerse, argumentând că ar fi dus la un „cvasi-monopol”. În 2017, Comisia a respins și fuziunea dintre Deutsche Boerse și London Stock Exchange Group, pe fondul pregătirilor pentru Brexit.

Reacțiile burselor europene

Euronext s-a arătat deschisă ideii, afirmând că este pregătită „să contribuie la următorul nivel de consolidare a piețelor din Europa”. Directorul general Stephane Boujnah a subliniat, de asemenea, oferta companiei de a cumpăra operatorul bursei din Atena.

În schimb, Deutsche Boerse a adoptat un ton mai rezervat, pledând pentru „o mai bună reglementare și reforme structurale” pentru a face piețele europene mai competitive.

Directorul general al bursei germane, Stephan Leithner, a cerut concentrarea piețelor fragmentate ale Europei și creșterea lichidității, dar a avertizat că prioritatea ar trebui să fie readucerea fluxurilor de capital în piețele „transparente”.

Ar ajuta fuziunile bursiere economia europeană? Într-o anumită măsură, da. Stephane Boujnah a explicat că firmele listate pe bursele operate de Euronext, în Amsterdam, Bruxelles, Dublin, Lisabona, Milano, Oslo și Paris, beneficiază deja de o platformă tehnologică unificată și de un singur fond de lichiditate.

Totuși, Deutsche Boerse atrage atenția asupra provocărilor precum lipsa cererii din partea investitorilor și fragmentarea structurală a pieței, unde doar aproximativ 30% din tranzacțiile cu acțiuni se desfășoară pe piețe transparente. În plus, unificarea completă este îngreunată de existența numeroaselor regimuri fiscale naționale din UE.

O bursă comună ar putea impulsiona economia europeană dacă ar reuși să canalizeze o parte din sutele de miliarde de euro economisite de cetățeni către investiții mai productive. Reformatorii piețelor de capital susțin de multă vreme necesitatea de a mobiliza fondurile de pensii și economiile private în acțiuni și obligațiuni.

Potrivit unui raport realizat de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, Uniunea Europeană are nevoie de până la 800 de miliarde de euro anual în investiții suplimentare pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice, transformările tehnologice și tensiunile geopolitice.

Ce face UE pentru a dezvolta piețele de capital

De aproape un deceniu, Uniunea Europeană promovează ideea unei Uniuni a Piețelor de Capital menite să faciliteze circulația banilor între statele membre. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus un nou impuls proiectului, întrucât politica sa „America First” a subliniat riscul dependenței excesive de capitalul american.

Președinta BCE, Christine Lagarde, se numără printre vocile care cer accelerarea reformelor. Blocul comunitar lucrează în prezent la crearea unei „uniuni a economiilor și investițiilor”, însă progresele sunt lente, în special din cauza divergențelor privind consolidarea autorității europene de reglementare a piețelor.

În septembrie, Comisia Europeană a anunțat noi măsuri pentru îmbunătățirea educației financiare și un plan-cadru pentru conturi de economii și investiții, menit să simplifice accesul cetățenilor la investiții.

Totodată, UE a adoptat anul trecut Actul privind Listarea la Bursă (EU Listing Act), menit să armonizeze reglementările și să faciliteze listările companiilor. Măsurile sunt implementate treptat în toate statele membre.

Propunerea cancelarului Friedrich Merz readuce, astfel, în prim-plan o dezbatere esențială pentru viitorul economic al Uniunii Europene, respectiv cum poate Europa să-și consolideze propriile piețe de capital pentru a deveni competitivă într-o lume dominată de marile centre financiare din SUA și Asia.