Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut publice miercuri seara mai multe acte semnate de preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, care, potrivit documentelor, anul trecut, a avizat listarea la bursă mai multe companii de stat. "Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune", a precizat Oana Gheorghiu. Liderul social-democrat i-a răspuns la scurt timp vicepremierului interimar, atrăgându-i atenţia că nu a citit prima pagină a actului şi, totodată, a transmis că "«Listare la bursă” nu înseamnă «vânzarea companiei»".
Oana Gheorghiu publică un document avizat de Grindeanu, despre companiile de stat şi listarea lor la bursă
Vicepremierul interimar a menţionat în postarea făcută pe social media că documentul despre PSD l-a primit în cursul zilei de astăzi, a fost verificat și confirmat ca fiind autentic, precizând că acesta conține lista de companii vizate, argumentația, calendarul și planul de acțiune, toate aceste elemente fiind avizate de liderul social-democrat.
"Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat", a scris Oana Gheorghiu într-un mesaj publicat pe contul său oficial de Facebook.
Lista companiilor de stat, avizate la bursă de Sorin Grindeanu, anul trecut, când era ministrul Transporturilor:
- TAROM
- Compania Națională Aeroporturi București
- Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A.
- Societatea Carpatica Feroviar România S.A.
- Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia
În același document sunt propuse și:
- CEC Bank
- Poșta Română
- Loteria Română
- Imprimeria Națională
- Eximbank
- Romarm
- Cuprumin
- Societatea Națională a Sării Salrom
- ROMGAZ S.A.
- OIL Terminal S.A.
- Complexul Energetic Oltenia
- ELCEN
- CNAIR
- Uzina Termoelectrică Midia
- SN a Apelor Minerale
Reacţia lui Grindeanu după documentul publicat de vicepremierul Gheorghiu
La scurt timp de la dezvăluirile făcute de Oana Gheorghiu, liderul Partidului Social Democrat i-a răspuns public, într-o postare făcută pe contul său de Facebook. În rândurile scrise, Sorin Grindeanu a subliniat că "«Listare la bursă” nu înseamnă «vânzarea companiei»".
"Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine", a transmis Sorin Grindeanu la începutul mesajului.
Ulterior, liderul PSD a mai făcut următoarele precizări:
"1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare».
Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:
• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.
• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru - 6 companii (pagina 6).
• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România
— TAROM nu este în lista finală.
— Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.
— Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.
— CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală.
Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!
2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii.
Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care:
• analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,
• enumeră propunerile primite de la diverse instituții,
• filtrează acele propuneri și
• propune Guvernului o listă scurtă de trei companii.
Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine».
A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.
3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu.
Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:
• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum.
• TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege.
Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.
4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.
Jalonul 443 din PNRR — «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este:
• asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,
• recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),
• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.
Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!
A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.
5. «Listare la bursă” nu înseamnă «vânzarea companiei».
Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere:
• majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar,
• pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar),
• în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.
6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL.
În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile".
"Acum am citit documentul, (...), bănuiesc că e aprobat, nu am de ce să o bănuiesc că a prezentat un document fals, încât să mintă ca de obicei, pentru că mă uit la concluzii. Toate acele companii, dacă vă uitaţi, şi acum, colegii dumneavoastră, spun că ar putea fi eligibile.
Însă, într-un memorandum se prezintă toate posibilităţile. Important este să ne uităm la final şi la final, eu văd că se vorbeşte de Societatea Carpatica Feroviară Română, care era o companie nou înfiinţată, care, practic, va prelua locul CFR-ului, se vorbeşte despre Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A. în care nu se vorbeşte de vânzarea acţiunilor statului, ci de listarea – citesc din memorandum, că nu am altă sursă de informare", a declarat unul dintre invitaţii din această seară de la " Decisiv Prime Time " cu Cătălina Porumbel.
Ulterior, oficialul a mai spus: "Se vorbeşte de vânzarea celor 20% din acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea, deci, nu de către statul român şi se vorbeşte de Compania Naţională Controlul Cazanelor ş.a.m.d. şi despre Tarom, despre care Sorin Grindeanu a vorbit şi zilele trecute– i s-ar părea normal ca o companie care are probleme, cum este Tarom, să fie listată, nu vândută în 24 de ore şi vândută preferenţial, să fie listată la Bursă.
Faptul că vedeţi o înşiruire de posibile, ca să citez corect, societăţile aflate în portofolii care ar putea să fie eligibile, însă, hai să ne uităm la concluzii".