Şeful UPU de la Spitalul Clinic „Dr. Nicolae Obluâ” Iaşi, medicul Tudor Ciuhodaru, recomandă moderaţie, prudenţă şi respectarea regulilor simple de alimentaţie, pentru ca sărbătorile pascale să fie petrecute în siguranţă şi fără vizite la spital.
„Dacă vreţi să petreceţi sărbătorile în familie şi nu în spitale, trebuie respectate câteva reguli simple, adaptate eventual patologiei de bază. Moderaţia trebuie să fie cheia alimentaţiei. Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei şi de sărbătorile pascale. În caz contrar veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar din prima zi. Dacă vreţi însă să petreceţi în familie şi nu prin spitale, trebuie respectate câteva reguli simple, indiferent dacă aţi postit sau nu, adaptate eventual patologiei de bază”, spune, pentru Agerpres, dr. Tudor Ciuhodaru.
În ce ordine trebuie să mâncăm alimentele de pe masa de Paște ca să nu avem probleme de sănătate
El recomandă introducerea treptată a alimentelor, evitând supraalimentarea imediat după slujba de Paşte.
„Nu daţi startul la supraalimentare imediat după slujbă, ci aşteptaţi până dimineaţa sau, şi mai bine, până la orele prânzului.
Alimentele trebuie introduse treptat, după regula 'nu toate deodată'. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmate de o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia.
Cei care au ţinut post trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob”, subliniază medicul.
„Friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat”
Acesta afirmă că fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment „concentrat”, adică orice în afara fructelor şi legumelor.
„Friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici amestecurile de friptură cu ouă sau de carne de miel cu cartofi şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă”, afirmă Ciuhodaru.
El spune că pauza dintre feluri trebuie să fie de cel puţin 30 de minute, pentru a evita senzaţia de suprasaturaţie sau sindroamele dispeptice.
În ceea ce priveşte alcoolul, spune dr. Ciuhodaru, acesta trebuie consumat cu prudenţă, mai ales în asociere cu mâncarea grasă, deoarece poate provoca pancreatite, ulcere sau colici biliare.
„Indiferent de starea de sănătate, alcoolul trebuie băut cu măsură. Precauţii speciale trebuie să aibă cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace”, avertizează dr. Ciuhodaru.
„Decompensările pot fi grave, mergând până la comă”
În cazul pacienţilor cu afecţiuni metabolice, cum ar fi diabetul, medicul recomandă ca aceştia să respecte indicaţiile terapeutice.
„În caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă”, mai punctează doctorul.
El recomandă persoanelor cu probleme cardiovasculare să fie atente la excesul de sare şi grăsimi şi să nu întrerupă medicaţia.
„Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică suspiciunea unui sindrom coronarian acut şi necesită prezentare urgentă la spital”, a precizat medicul.
Conform acestuia, şi alergiile alimentare reprezintă un risc.
„Cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii”, precizează dr. Ciuhodaru.
Atenție la vopseaua de ouă ieftină
În plus, medicul trage un semnal de alarmă şi asupra vopselelor de ouă ieftine, cumpărate "de la colţul străzii".
„Chiar dacă sunt mai ieftine sau mai frumoase, vopselele tipografice sau artizanale pot avea efecte nocive asupra sănătăţii datorită plumbului şi oxizilor de metale: cupru, aluminiu şi staniu. Aceste substanţe pot pătrunde prin coaja oului şi contamina albuşul sau gălbenuşul, crescând riscul de toxiinfecţii alimentare”, explică, pentru AGERPRES, dr. Ciuhodaru.
Soluţia recomandată de medic este revenirea la metodele tradiţionale de vopsire naturală, cu foi de ceapă, varză roşie sau nuc, urmate de încondeierea ouălor.
În opinia medicului, nici carnea de miel nu este lipsită de riscuri.
„Atenţia trebuie să fie maximă la cumpărare. Trebuie verificată existenţa ştampilei sanitar-veterinare, dentiţia trebuie să fie specifică rumegătoarelor, iar copitele trebuie să nu prezinte gheare. De asemenea, nu cumpăraţi carnea care nu a fost depozitată la temperaturi mai mici de 4 grade”, avertizează dr. Tudor Ciuhodaru.
Carnea de miel: Valori nutriționale și recomandări pentru consum
Tot el spune că, deşi are un aport important de proteine, fier şi zinc, carnea de miel conţine şi cantităţi ridicate de grăsimi saturate şi colesterol, motiv pentru care trebuie să fim atenţi la cantitatea consumată.
„O sută de grame de carne de miel are o valoare calorică ridicată, de 200 - 300 kcal, şi un conţinut ridicat de potasiu. Organele, în special ficatul, dar şi carnea, conţine foarte mult fier care se absoarbe foarte uşor precum, zinc şi carnitină cu rol energetic şi cantităţi mici de calciu, acid folic şi vitamina E. Are o componentă proteică importantă, dar şi multe grăsimi saturate: 80 mg de colesterol la 100 grame”, spune dr. Ciuhodaru.
Consumată în exces sau provenind de la miei prea mici, sub 10 kilograme, sau mai tineri de 9 săptămâni, poate provoca probleme digestive, crize de gută, afecţiuni hepato-renale sau chiar pancreatite.
Totodată, dr Tudor Ciuhodaru avertizează că această carne este dificil de digerat din cauza conţinutului ridicat de colagen şi purine, iar excesul poate agrava afecţiunile existente.
Pentru a reduce riscurile, medicul ne recomandă prepararea corectă, inclusiv eliminarea unei părţi din purine prin fierbere, iar pentru a evita problemele digestive este necesară asocierea cu legume.
„Carnea de miel are un nivel scăzut de fibre. Recomandăm asocierea cu legumele pentru a preveni constipaţia, iar stufatul, sau drobul, cum se mai spune, trebuie să aibă cât mai multă verdeaţă şi orez. Carnea de miel are o anumită 'toxicitate' legată de conţinutul ridicat de colagen bogat în oxipurine ce o fac dificil de digerat, iar excesul creează probleme putând declanşa atac de gută, la cei deja suferinzi de boli gastro-intestinale şi hepato-renale, celor predispuşi unor afecţiuni datorate hiperuricemiei. Purinele pot fi eliminate, în cazul preparării ciorbelor, prin adăugarea cărnii doar în momentul fierberii”, mai atrage atenţia dr Tudor Ciuhodaru.