În timp ce temperaturile de vară din Osaka, Japonia, urcă spre 38°C, angajații de la Expo 2025 reușesc să se răcorească purtând veste utilitare alimentate cu energie solară, scrie CNN.
Dezvoltate de Toyoda Gosei (parte a grupului Toyota), în colaborare cu startup-ul Enecoat Technologies și producătorul de textile Seiren, aceste veste sunt dotate cu panouri solare ultra-subțiri și flexibile, care cântăresc mai puțin de 4 grame fiecare — mai ușoare decât o coală de hârtie — și alimentează mini-ventilatoare la nivelul gâtului pentru a-i răcori pe purtători.
O nouă generație de panouri solare
Aceste filme solare nu sunt precum cele din siliciu montate pe acoperișuri sau în ferme solare (care domină piața cu o cotă de 98%), ci sunt realizate din perovskite — o familie de cristale cu o structură comună. Panourile solare pe bază de perovskit sunt mai ușoare, mai ieftin de produs și pot capta o gamă mai largă de lumină, inclusiv în condiții de umbră, vreme ploioasă sau înnorată, explică Shinichiro Fuki, directorul echipei Toyoda Gosei.
În laborator, filmele solare ale Enecoat au atins o eficiență de conversie de 21,2%, iar în prezent sunt testate în condiții reale la Expo, pentru a se evalua comportamentul lor în funcție de radiația solară, temperatură și timpul de încărcare (între 5 și 10 ore).
Fuki susține că este o inițiativă unică la nivel mondial, prima de acest gen care integrează perovskitul în haine inteligente. „Sperăm ca aceste veste să fie utile pentru cei care lucrează în medii unde accesul la electricitate este limitat,” spune el.
Funcționează chiar și la lumină slabă
Utilizarea perovskitelor în celule solare a fost demonstrată pentru prima dată în 2009, în Japonia. În condiții de laborator, ele au atins eficiențe de peste 26%, la același nivel cu cele mai performante panouri din siliciu.
„Principalul avantaj este capacitatea de a produce energie în interior sau la lumină slabă”, afirmă Tamotsu Horiuchi, CTO la Enecoat Technologies. Panourile pot funcționa cu lumină artificială (LED-uri, neoane) și, fiind flexibile și ușoare, pot fi montate acolo unde siliciul nu este o opțiune — precum acoperișuri fragile sau dispozitive portabile.
Demonstratii tehnologice la Expo 2025
Vestele nu sunt singura aplicație a perovskitului la Expo:
-
Compania poloneză Saule Technologies a instalat panouri solare curbate pe stâlpi „smart”, care alimentează iluminat stradal, camere de securitate, semnalistică digitală și încărcare wireless.
-
Sekisui Chemical din Japonia expune un film solar de doar 1 mm grosime, montat pe acoperișul terminalului de autobuze al expoziției.
-
La pavilionul Panasonic, panouri din perovskit sunt încapsulate între straturi de sticlă, formând o fațadă artistică, ce evidențiază potențialul estetic al acestei tehnologii. „Trebuie să găsim un echilibru între design și eficiența energetică”, spune Yoshiteru Hara, directorul tehnic al pavilionului Panasonic.
Puternice, dar cu durată de viață limitată
Japonia investește intens în perovskit pentru a-și atinge obiectivul de 20 GW de energie solară până în 2040 — echivalentul a 20 de reactoare nucleare. De asemenea, Japonia este al doilea cel mai mare producător mondial de iod, un element esențial în fabricarea perovskitului.
Totuși, aceste panouri au o durată de viață scurtă: perovskitul se degradează mai rapid decât siliciul în contact cu căldura, umiditatea sau razele UV.
„Toată lumea lucrează acum la stabilitate — este singurul dezavantaj major față de siliciu,” explică dr. Hashini Perera, cercetător la University of Surrey. Printre soluții: agenți stabilizatori sau straturi protectoare (sticlă). Cercetările recente indică metode care pot mări de 10 ori durata de viață a materialului.
Un alt obstacol este faptul că perovskitul conține plumb — un material toxic. Cu toate acestea, riscul de scurgere este foarte redus dacă sunt aplicate metode bune de încapsulare.
Un viitor urban, eficient energetic
Deși celulele solare exclusiv pe bază de perovskit nu sunt încă gata pentru producția de masă, ele sunt deja folosite în panouri hibride, care combină siliciul și perovskitul — precum cele lansate în SUA de Oxford PV, ce oferă cu până la 20% mai multă energie decât panourile obișnuite.
„Este un pas uriaș pentru tehnologia perovskit,” afirmă Perera.
Pe termen lung, perovskitul va permite producerea de energie acolo unde e și consumată — pe clădiri, dispozitive sau haine, spune Horiuchi de la Enecoat:
„Cred că viitorul este să avem aceste celule integrate în ceasuri, telefoane sau îmbrăcăminte inteligentă. Este direcția în care trebuie să mergem.”