Pîslaru: În următoarele 6 luni, trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în ţară, prin PNRR

România trebuie să atragă aproape 11 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență în următoarele șase luni, prin finalizarea investițiilor, recepționarea proiectelor și îndeplinirea reformelor asumate, conform calendarului stabilit cu Comisia Europeană, până la termenul-limită din 31 august 2026, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, scrie Agerpres.

Într-un mesaj publicat, luni, pe Facebook, ministrul a subliniat ritmul accelerat din ultimele luni și presiunea uriașă a perioadei următoare.

„AMR 189 de zile de PNRR: Acum ori niciodată! În primăvara lui 2025 erau cheltuiţi aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile şi mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro. Asta înseamnă că, împreună cu ministerele şi autorităţile implicate, am dublat absorbţia faţă de tot ce se făcuse din 2021 până în 2025. E o veste bună şi le mulţumesc tuturor celor care au înţeles miza şi s-au mobilizat. Provocarea acum este însă şi mai mare: în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în ţară, cu proiecte de investiţii finalizate, recepţionate şi reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026”, a scris ministrul.

Pîslaru a precizat că, în cadrul reuniunii ordinare a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire și au fost discutate soluții cu instituțiile responsabile, cărora li s-a solicitat un calendar clar de implementare.

„Mesajul prim-ministrului Ilie Bolojan din cadrul reuniunii a fost cât se poate de tranşant: cei care nu vor realiza proiectele pe care şi le-au asumat vor răspunde politic şi financiar. Dacă ministerele şi instituţiile responsabile vor înţelege să îşi facă treaba, atunci rezultatele PNRR-ului se vor vedea cu uşurinţă în autostrăzi, spitale, şcoli, digitalizare şi investiţii care schimbă România în bine. Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalităţi şi vom pierde şi credibilitatea pe care am recâştigat-o cu greu în faţa partenerilor europeni”, a mai precizat Pîslaru.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul aceleiași reuniuni, că va exista „răspundere politică” pentru miniștri și secretari de stat, inclusiv posibilitatea revocării din funcție, dacă România va pierde fonduri din PNRR.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a analizat stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, dificultățile apărute și măsurile de remediere. Discuțiile au vizat restanțele aferente cererilor de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, precum și pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie înaintate în perioada următoare.

Guvernul reamintește că România are în total șase cereri de plată, ultimele două – 5 și 6 – urmând să fie transmise în acest an. Termenul-limită pentru depunerea cererii finale este 30 septembrie.

Cererea de plată 5 va include 28 de ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va cuprinde 151 de ținte și jaloane, care vizează atât componenta nerambursabilă, cât și pe cea rambursabilă.

Până în prezent, România a depășit 50% din valoarea totală a PNRR, mai exact 50,08%, potrivit Guvernului.

Țara noastră a primit în total 10.722.201.578 de euro – dintre care 6.402.360.157 de euro reprezintă asistență financiară nerambursabilă, iar 4.319.841.421 de euro componenta rambursabilă. Suma include prefinanțarea, precum și fondurile aferente cererilor de plată 1 și 2 și parțial cererii de plată 3.