Antena 3 CNN Externe "Planul B" al Republicii Moldova. Chișinăul ia în calcul unirea cu România dacă aderarea la UE intră în impas

"Planul B" al Republicii Moldova. Chișinăul ia în calcul unirea cu România dacă aderarea la UE intră în impas

G.M.
3 minute de citit Publicat la 10:04 03 Iun 2026 Modificat la 10:42 03 Iun 2026
Republica Moldova ar putea lua în calcul scenariul unirii cu România dacă drumul său către Uniunea Europeană va fi blocat. FOTO: Getty Images

Republica Moldova își menține obiectivul de a semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028, a declarat vicepremierul Eugen Osmochescu. Totuși, Republica Moldova ar putea lua în calcul scenariul unirii cu România dacă drumul său către Uniunea Europeană va fi blocat, a spus Osmochescu într-un interviu pentru Euractiv.

Vicepremierul, care a preluat funcția în luna noiembrie a anului trecut, a descris unirea cu România ca pe o posibilă variantă în cazul în care procesul de aderare la UE s-ar bloca după 2028.

"Acesta este Planul B", a spus el.

Declarațiile sale vin în contextul în care Chișinăul încearcă să deschidă primul grup de capitole de negociere pentru aderarea la UE și să avanseze în alinierea legislației la normele europene. În același timp, Republica Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Rusiei.

Osmochescu a insistat însă că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028. Doar dacă acest proces se va bloca, liderii politici ar urma să ia serios în calcul alte variante.

Întrebat dacă Republica Moldova riscă să fie încetinită din cauză că dosarul său de aderare este legat de cel al Ucrainei, Osmochescu a spus că extinderea UE trebuie să se bazeze pe merite. Totuși, el a subliniat că Chișinăul are nevoie urgentă de un semnal clar din partea Bruxellesului.

"Trebuie să transmitem un semnal populației", a spus el, referindu-se la acțiunile hibride ale Rusiei, care încearcă să slăbească sprijinul pentru integrarea europeană.

În luna martie, un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de pe Nistru, din Ucraina, a provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, o sursă importantă de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

Osmochescu a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare de lungă durată. "Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană", a spus el.

Euractiv a relatat săptămâna trecută că Executivul european se așteaptă ca primul grup de capitole esențiale din negocierile de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova să fie deschis pe 16 iunie. "Dacă se va întâmpla în iunie, dacă vom deschide negocierile, atunci acesta va fi un semnal clar. Asta ne dorim", a spus Osmochescu. 

Vicepremierul a susținut și discuțiile despre o integrare treptată sau despre o formă de statut asociat la UE, idee propusă recent de cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit propunerii lui Merz, un statut de "membru asociat" ar permite unei țări candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni, dar fără drept de vot.

Osmochescu a spus că orice pas intermediar care apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană ar ajuta reformele și le-ar da mai multă încredere alegătorilor.

Întrebat dacă o astfel de variantă ar putea lăsa țările candidate într-o zonă de așteptare fără final clar, așa cum susțin criticii, Osmochescu a spus că acest lucru ar trebui văzut mai degrabă ca o șansă de a munci mai mult. "Avem teme de făcut și trebuie să le facem", a spus el.

Vicepremierul a susținut deschis posibilitatea unei eventuale uniri cu România, dacă aspirațiile europene ale Republicii Moldova vor fi blocate. Întrebat dacă o asemenea decizie ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, Osmochescu a spus că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și de familie apropiate cu România. În plus, mulți cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenie română. Sprijinul pentru unirea cu România este de aproximativ 40% în Republica Moldova, unde circa 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori au pașapoarte românești. În România, susținerea pentru unire este de aproximativ 70%.

"Există un preț", a recunoscut Osmochescu. "Acesta va trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar prețul nu ar fi la fel de mare ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest, atunci când s-au unit."

Întrebat dacă anul 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare, Osmochescu a răspuns: "De luat în calcul. Exact asta a spus și președinta."

 

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole