În timp ce Donald Trump amenință să folosească armata SUA pentru a pune mâna pe Groenlanda, oficialii și diplomații europeni au început să se gândească la ceva de neconceput până recent, scrie Politico, vineri – cum ar fi dacă ar riposta?
Deși o confruntare militară între forțele SUA și orice forță europeană ar rezulta, probabil, în unul dintre cele mai scurte războaie din istoria recentă, există și alte feluri în care aliații Groenlandei și Danemarcei pot să opună rezistență unui președinte american care refuză compromisul.
Printre cele mai importante puncte de presiune este vasta rețea de active militare din regiune, pe care SUA la folosește pentru a-și proiecta puterea dincolo de propriu teritoriu – mai ales în Africa și în Orientul Mijlociu.
De ce ar trebui să mai continue SUA să beneficieze de aceste baze, să primească sprijin de la forțele aliaților sau chiar de la serviciile de informații dacă încearcă să ia teritoriul suveran al unui alt aliat NATO?
Întrebarea este atât de delicată pentru diplomați încât aceștia se străduiesc să o țină cât se poate de departe de dezbaterile mainstream între guverne la summiturile NATO sau UE.
Cinci oficiali și diplomați au confirmat, însă, pentru Politico, că acest subiect extrem de sensibil se discută în privat peste tot pe continent.
Dincolo de capacitățile militare ale Europei, SUA se bazează pe aliații săi de pe continent și ca partener comercial cheie, iar europenii cheltuie în fiecare an miliarde de dolari pe armament american. Toate aceste elemente ar putea să reprezinte forme de presiune pe SUA.
Marele risc, însă, spun oficialii, este că o astfel de provocare contondentă ar escalada rapid într-o ruptură ireconciliabilă în relația transatlantică. Alții argumentează că alianța oricum a devenit extrem de toxică sub Trump și că Europa trebuie să meargă înainte.
Liderul european care a mers cel mai aproape de o critică directă și de o amenințare cu represalii a fost Emmanuel Macron, într-o serie de remarci criptice.
„Nu subestimăm declarațiile pe tema Groenlandei. Dacă suveranitatea unui stat european va fi fost lovită, efectele de tip domino ar fi fără precedent. Franța urmărește situația cu cea mai mare atenție și va acționa în solidaritate deplină cu Danemarca”, a declarat președintele francez.
Un oficial guvernamental francez nu a putut confirma dacă Macron a fost în contact cu Trump pe tema Groenlandei sau dacă a intenționat să o facă, dar a precizat că „subiectul este extrem de delicat, iar președintele cântărește fiecare cuvânt cu atenție”.
Calea ușoară sau calea grea
Avertismentul voalat al președintelui francez vine în contextul în care reprezentanții Danemarcei și Groenlandei au deschis discuțiile cu administrația Trump, la Washington, în căutarea unui compromis.
După discuțiile de miercuri cu vicepreședintele JD Vance și cu secretarul de stat Marco Rubio, șeful diplomației daneze a încercat să vorbească pozitiv de situație, dar a recunoscut că nu se poate vorbi încă de niciun acord.
„Președintele (Trump – n. red.) încă are această dorință să cucerească Groenlanda. Prin urmare, încă avem un dezacord fundamental”, a declarat Rasmussen.
Diplomați din diverse țări europene au declarat, anonim, că în capitalele europene au loc discuții despre cum se poate opune rezistență lui Trump.
Opțiuni mai simple includ tactici de amânare, lobby la Washington printre republicani, trimiterea de trupe aliate în Groenlanda sau chiar o campanie de publicitate în America.
Posibilitatea eliminării sprijinului pentru desfășurările militare americane a apărut și el ca subiect, inclusiv sugestii mai radicale de a confisca bazele militare americane.
„Discuțiile se centrează pe ideea felului în care putem presiune și să le spunem apoi «Și voi aveți nevoie de noi, iar dacă faceți asta vom răspunde într-un fel». În același timp, nimeni nu vrea să vorbească de asta”, spune sursa citată.
Principalul motiv pentru care europenii sunt reticenți să vorbească agresiv public este că văd ajutorul lui Trump ca fiind vital în obținerea de garanții de securitate pentru Ucraina în orice viitor acord de pace cu Rusia.
În același timp, mulți aliați nu-și pot imagina o lume în care SUA ar invada Groenlanda și ar cuceri-o.
Un alt oficial european a confirmat că guvernele de pe continent discută cum pot să răspundă în mod eficient la pretențiile teritoriale americane.
„Avem pârghii în Europa, dar nu le folosim la puterea lor reală”.
În acest moment, pare că europenii nu sunt pregătiți mental de o escaladare dură. În NATO, acolo unde orice discuție despre pedepsirea Americii este tabu, unii accentuează că astfel de măsuri ar fi o „sabie cu două tăișuri”.
„Folosirea bazelor ca monedă de negociere se poate face, dar ar rezulta în efecte negative de ambele părți. Europa ar pierde și mai multe garanții de securitate, iar americanii și-ar pierde cea mai valoroasă platformă militară”.
Bazele SUA din Europa
În 2024, SUA aveau 31 de baze permanente și 19 situri militare în Europa, ca parte a Comandamentului European. Acolo sunt desfășurați 67.500 de militari, conform cifrelor publice ale Departamentului Apărării. Cele mai multe sunt în Germania, Italia și Regatul Unit.
E vorba și de cea mai mar bază militară NATO din Europa, de la Ramstein, în Germania, și baze aeriene din UK, la Lakenheath și Mildenhall, care împreună găzduiesc în jur de 3.000 de militari americani.
Baza Aviano din Italia sprijină principala forță aeriană americană la sud de Alpi și reprezintă un „centru aerian-cheie al NATO”, conform Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.
Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, spune că aceste baze sunt „esențiale pentru capacitatea strategică a SUA”.
Forțarea americanilor să renunțe la aceste baze ar avea un „efect dezastruos” asupra operațiunilor SUA, a declarat Hodges, Ramstein în special fiind o bază de lansare importantă a americanilor pentru operațiunile lor din Orientul Mijlociu și Africa.
Iar aceasta nu este singura „pârghie” a europenilor pentru presiune pe americani. SUA ar pierde „jumătate” din capacitățile sale de strângere de informații dacă relațiile s-ar rupe, a argumentat generalul, spunând și că europenii ar putea să amenințe că nu vor mai cumpăra armament american.
În 2024, guvernele europene au stabilit contracte de 76 de miliarde de dolari, aproape jumătate din totalul de vânzări.
„Europa poate să salveze NATO și această relație transatlantică cu SUA dacă răspunde ferm și dacă nu se lasă călcată în picioare”, a adăugat Hodges.
Când Trump a bombardat Iranul în luna iunie a anului trecut, planificatorii militari americani s-au așteptat la o rezistență mai acerbă din partea iranienilor și au cerut întăriri de la europeni, inclusiv prin baza NATO din România. Doar săptămâna trecută SUA au folosit bazele britanice pentru a confisca un petrolier din flota-fantomă a Rusiei.
Oficialii europeni arată spre aceste exemple ca fiind dovada clară că Trump încă are nevoie de instalațiile militare din Europa.