Politico: Pactul pentru a opri ascensiunea extremei drepte. Doi rivali pregătesc „marea coaliție” europeană

Cei mai importanți politicieni din Parlamentul European pregătesc un plan pentru a înlocui alianța fragilă care susține comisia Ursulei von der Leyen cu o alianță politică formală de centru, în stilul coaliției germane de guvernare, relatează Politico, miercuri. Există deja temeri că grupul din PE care susține Comisia se folosește mult prea mult de voturile extremiștilor de dreapta pentru a-și trece agenda legislativă.

Niclas Herbst și Rene Repasi, liderii din PE ai partidelor CDU și SPD, cele două mari partide din coaliția de guvernare de la Berlin, spun că vor ca familiile lor politice europene să ajungă la un acord de guvernare pentru a susține comisia actuală pe deplin, fără să se mai certe constant pe teme pe care nu sunt de acord.

Dacă pactul se concretizează, el ar putea produce din nou structuri formale de guvernare pentru rezolvarea disputelor. Cele două partide politice ar putea să-și susțină rând cu rând fiecare prioritățile sale.

„Dacă nu există încredere și dacă nu găsim soluțiile bune, dacă nu livrăm pentru oameni, populiștii și extremiștii de stânga și de dreapta vor decide”, a declarat Herbst, alături de Repasi, în cadrul unui interviu pentru Politico.

Publicația scrie că este un moment „uimitor în care doi rivali politici îngroapă securea războiului pentru a lupta împotriva a ceea ce văd ca fiind dușmanul comun”.

Conform sondajului agregat al Politico, cele trei formațiuni centriste din PE ar urma să piardă 49 de locuri la următoarele alegeri europene.

Dezechilibrul din PE

Câștigurile extremei drepte în alegerile din 2024 au perturbat puternic echilibrul vechi dintre cele două mari familii politice europene.

PPE-ul, din care face parte CDU, a început să fie tot mai dependent de voturile extremei drepte, din cauza rupturii tot mai mari cu grupul S&D, din care face parte și SPD-ul german.

Herbst și Repasi au avertizat că, dacă cele două jumătăți ale centrului nu-și rezolvă problemele și nu-și repară relația, vocile extreme de la Bruxelles vor începe să câștige tot mai mult teren.

Planul Herbst-Repasi are ca scop să mai amelioreze și din stresul politic pus pe comisia Von der Leyen.

Rivalitatea dintre cele două familii politice de centru a transformat diferite voturi din PE în exerciții extrem de impredictibile – în ianuarie, de exemplu, europarlamentarii au trimis acordul comercial cu Mercosur spre autoritățile judiciare pentru re-evaluare.

Un acord de coaliție efectiv ar putea să restaureze stabilitatea și să dea Comisiei Europene și statelor-membre mai multă încredere în capacitatea Parlamentului European de a livra programul comisiei actuale, au spus europarlamentarii citați.

Dacă se păstrează forma actuală de cooperare, „frustrăirle” și „neîncrederea” care rezultă din negocierile și acordurile cu extrema dreaptă ar putea să ducă la o ruptură permanentă între cele două grupuri, declanșând o „catastrofă politică” care ar paraliza întregul sistemul politic european.

„Baza încrederii”

În condițiile în care extremele politice sunt pe cale să obțină câștiguri importante la alegerile europene din 2029, Herbst a avertizat că dacă nu se lucrează împreună, „populiștii de la dreapta și de la stânga ar avea și mai multă muniție”, care le-ar permite să obțină „victorii facile” în Parlamentul European.

„Dacă neîncrederea continuă, ea va fi amplificată și mai mult până la alegerile din 2029”, a continuat și Repasi.

„Nevoia de a păstra viu dialogul va fi și mai mare”. El a spus că un potențial pact ar putea să servească drept „model” pentru următoarea legislatură.

Din iunie 2024, PPE-ul a recurs tot mai des la sprijinul grupărilor de extremă dreapta pentru a-și obține voturile pentru legi-cheie, inclusiv în domeniul imigrației și deportărilor, sau în cel al ecologiei, unde au fost eliminate criterii verzi pentru companii sau prelungite termene.

PPE a început să folosească voturile extremiștilor și pentru a modela agenda în structurile de luare a deciziilor din PE.

Împrumutând de la modelul german, cei doi europarlamentari spun că cele două familii politice ar trebui să lucreze împreună mai formal și să nu mai depindă de negocieri „cu amănuntul” între eurodeputați.

„Dacă nu se poate ajunge la un compromis într-un anumit dosar, atunci ar trebui să găsim un compromis între dosare”, a declarat Repasi. Partenerii trebuie să înceapă să agreeze și concesii care sunt „dificil de digerat” unul pentru celălalt. Asta ar crea „un sentiment comun de încredere reciprocă”.

Compromisurile ar putea fi obținute în prealabil, iar asta ar da celor două părți stimulente să lucreze împreună. Cei doi politicieni au propus inclusiv ideea de a crea o nouă „structură de guvernare”, prin care să fie rezolvate disputele și care să „aloce victoria” unuia dintre grupuri, așa cum se întâmplă în comitetul de coaliție dintre CDU și SPD, la Berlin.

„Avem nevoie de mai multe acorduri obligatorii în privința cui ar trebui să conducă pe care temă”, a declarat Herbst, care a susținut ideea de înțelegere între cele două mari partide europene, dar a respins termenul de „coaliție”. El a argumentat că el are diverse conotații în funcție de fiecare țară UE.

„Toți trebuie să aibă parte de succese”, a spus el, adăugând că, pentru că PPE este cel mai mare grup politic, și el trebuie să-și obțină „cota de succese”.

Șansele de reușită

Șansele de reușită ale planului lui Herbst și Repasi depinde de voința politică a politicienilor din cele două formațiuni, iar deocamdată, tocmai de ea par să ducă lipsă cele două.

„Nu e nimic nou. Discuția era deja pe masa negocierilor din 2024”, a spus purtătoarea de cuvânt a șefei S&D.

Un purtător de cuvânt al lui Manfred Weber, șeful PPE, nu a răspuns unei solicitări pentru comentarii din partea Politico. Herbst a spus că Weber ar putea fi deschis unei înțelegeri extinse, dar că ea va trebui să reflecte „deplasarea spre dreapta” a electoratului de la alegerile din 2024.

După ultimele alegeri, cele două formațiuni, alături de al treilea grup ca mărime din PE, Renew, au semnat un acord de două pagini în care promiteau în termeni vagi să coopereze. Asta nu a oprit în niciun fel PPE din a colabora cu extremiștii de dreapta.

Slăbiciunea cea mai mare a planului este că eurodeputații au mai puține stimulente să respecte linia partidului decât parlamentarii naționali. Spre deosebire de nivelul național, Parlamentul European nu poate fi dizolvat, iar dispariția unei majorități nu înseamnă pierderea mandatului de către Comisia Europeană în funcție.

Această problemă a fost evidentă mai ales când o înțelegere a PPE și S&D pentru a elimina bariere birocratice pentru companii s-a prăbușit, în octombrie, din cauza unei „rebeliuni” a europarlamentarilor socialiști. Atunci, PPE și-a obținut voturile de la extrema dreaptă.

Implicarea mai multor europarlamentari în negocierile pentru coaliție ar putea să creeze mai mult sentiment de apartenență și disciplină printre ei, a spus Repasi.

Într-o critică nu neapărat subtilă a conducerilor partidelor europene, Repasi a argumentat că „felul precedent în care se făcea politică cu doi-trei oameni de la vârf care decideau totul nu prea mai merge”.

Obligați să lucreze împreună

În ciuda neîncrederii tot mai mari dintre cele două formațiuni, ele vor fi obligate să găsească consensul pe teme precum interdicția pe motoarele cu combustie internă, pachetul pentru simplificarea regulilor de mediu (inclusiv controversatul ETS), reforma agenției Frontex și bugetul multi-anual european).

„Se poate că vom avea unele succese cu extremele dreaptă și stângă pe anumite teme, dar când vine vorba de imaginea de ansamblu, avem mult mai multe lucruri în comun cu liberalii și cu social-democrații”, a spus Herbst.

Mai e și problema legată de cui revine președinția Parlamentului European. Europarlamentarii se așteaptă ca Roberta Metsola, actuala șefă a legislativului, să dorească și un al treilea mandat, însă social-democrații insistă că e „rândul lor”.

Eșecul în a găsi un candidat comun ar demonstra din nou slăbiciunea pactului centriștilor, înainte ca el să intre în aplicare, a spus Repasi. Herbst a fost de acord că cele două formațiuni ar trebui să se pună de acord pe un candidat comun.

Tradiția germană

Propunerea vine după ce conducerile ambelor partide au încercat să accentueze relațiile informale între parlamentarii importanți, după o ruptură în relațiile dintre cei doi lideri, Weber și Garcia.

Întrebați de ce preiau ei inițiativa în loc să se bazeze pe liderii de grup, Herbst și Repasi au făcut referire la lunga tradiție germană a marilor coaliții.

„Este bine ca aceia care au experiențe pozitive cu acest tip de guvernanță să o traducă la nivel european. Și, prin urmare, impulsul vine de la cei doi șefi germani ai delegațiilor”,  spus Repasi.

Herbst a mărturisit că nu s-a consultat direct cu Merz despre planul pentru coaliție, însă a precizat că este important pentru guvernul german să existe o „bună cooperare”.

Repasi a spus, însă, că l-a informat pe Klingbeil (vicecancelar german din partea SPD și șef al partidului – n. red.) de inițiativă. El a adăugat că este „și în interesul guvernului german” ca lucrurile agreate la Berlin să fie duse la bun sfârșit și în Parlamentul European.