Scena fără precedent din Biroul Oval, din 28 februarie anul curent, i-a convins pe actualul cancelar german, Friedrich Merz, și pe predecesorul său, Olaf Scholz - care avea să dețină funcția încă două luni după victoria lui Merz - că SUA sunt pe cale să abandoneze nu doar Ucraina în fața Rusiei, ci întreaga Alianță Nord-Atlantică, scrie Politico într-un amplu material pe site-ul său.
Pe 28 februarie, președintele SUA, Donald Trump, și vicepreședintele său, JD Vance, l-au umilit și, în cele din urmă, l-au dat afară de la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită pentru a semna celebrul acord privind mineralele.
Trump și Vance i-au reproșat atunci liderului ucrainean că pune în pericol milioane de vieți și că riscă să declanșeze un al treilea război mondial, prin faptul că Ucraina se încăpățânează să se apere în fața Rusiei.
Când Zelenski le-a atras atenția celor doi că președintele rus Vladimir Putin a început războiul, JD Vance l-a acuzat pe liderul de la Kiev de atitudine nerecunoscătoare față de SUA.
În cele din urmă, lui Zelenski i s-a cerut să plece de la Casa Albă.
Rușii au jubilat la această decizie fără precedent.
În acea noapte de vineri, proaspătul câștigător al alegerilor federale din Germania a vizionat atent scandalul de aproape 40 de minute din Biroul Oval.
Apoi a postat un mesaj de solidaritate cu Zelenski, în limba engleză, pe X: "Nu trebuie să confundăm niciodată agresorul cu victima în acest război!"
Noaptea respectivă a fost una albă pentru Friedrich Merz. Viitorul cancelar și-a petrecut multe ore vorbind la telefon, inclusiv cu șeful în exercițiu al guvernului de la Berlin, Olaf Scholz.
Umilirea lui Zelenski la Casa Albă a subminat încrederea europenilor în angajamentul SUA față de NATO
Scholz și Merz au căzut de acord că în acea zi s-a întâmplat ceva istoric la Washington.
În lumina acelor evenimente, în ce măsură mai putea fi luat în serios articolul 5 din Tratatul NATO, cel privind apărarea colectivă?
Ar fi Germania apărată de soldații americani împotriva unui atac rus?
Ar mai reprezenta rachetele nucleare americane o forță de descurajare credibilă?
Cu aceste incertitudini, actualul și noul cancelar au conchis că, în noile circumstanțe, Germania trebuie să-și reconstruiască apărarea națională.
Și asta, cât mai repede posibil și cu orice preț. Va costa mult: între 1 și 1,5 trilioane de euro în următorii 12 ani, adică dublu față de alocarea anterioară.
În Germania, alocarea unei astfel de sume în scopuri militare nu este ușoară, din cauza așa-numitei "Schuldenbremse" sau "frâna datoriei": o regulă fiscală inclusă în legea fundamentală cu scopul de a limita valoarea noii datorii publice la maximum 0,35% din Produsul Intern Brut al țării.
Înainte de alegeri, Merz a făcut campanie pentru menținerea frânei datoriei și a insistat că, în calitate de cancelar, se poate descurca fără a acumula poveri financiare suplimentare.
Pornind însă de la noua realitate politică internațională relevată de scandalul din Washington, Merz își va schimba poziția și va fi de acord cu noi împrumuturi pentru apărare.
Merz s-a convins de noua linie politică a SUA ascultându-l pe JD Vance, înaintea lui Trump
Anterior momentului de la sfârșitul lui februarie, Friedrich Merz a avut ocazia să-l urmărească pe JD Vance la Conferința de securitate de la München.
Acolo, vicepreședintele SUA a spus că restricțiile privind libertatea de exprimare în UE reprezintă o amenințare mai mare decât Rusia sau China.
De asemenea, Vance a cerut includerea populiștilor de dreapta în politică, mesajul său fiind interpretat drept o susținere pentru extremiștii germani din AfD.
După Conferința de la Munchen, Merz l-a rugat discret pe fostul judecător al Curții Constituționale germane, Udo Di Fabio, să analizeze dacă ar fi posibilă modificarea legii fundamentale a țării cu voturile Bundestagului care își încheia mandatul.
Magistratul a confirmat că schimbările legislative vizate de Merz - adică eliminarea "frânei datoriei" - erau posibile prin votul parlamentarilor la final de mandat, cu condiția ca acest vor să aibă loc într-un interval de maximum 30 de zile după alegeri.
Data limită ar fi fost 25 martie, aceeași la care noul Bundestag urma să se întrunească.
Olaf Scholz a jucat un rol important în reorientarea pro-înarmare a lui Friedrich Merz, notează Politico.
Scholz i-a confirmat lui Merz că Rusia va avea în câțiva ani suficiente rachete și tancuri pentru a lovi Europa
Cei doi s-au întâlnit de mai multe ori după alegerile legislative germane. La una dintre aceste întâlniri, Scholz a prezentat concluziile serviciilor germane de informații cu privire la amploarea acumulării de arme rusești.
Astfel, în ciuda pierderilor enorme din Ucraina, Putin ar urma să dispună în doar câțiva ani de mult mai multe tancuri și rachete decât înainte de invazie, iar datele colectate de Berlin arată că Moscova se pregătește să poarte un alt război, de data aceasta împotriva Europei.
Scholz, care și-a făcut campanie ca și "cancelar al păcii", l-a sfătuit pe succesorul său să facă exact opusul: să se reînarmeze masiv.
Noua coaliție guvernamentală a Germaniei i-a reunit pe creștin-democrații lui Merz și pe social-democrații lui Scholz.
În zilele de după alegeri, partenerii de coaliție au negociat un plan de cheltuieli pe care să îl poată implementa înainte de 25 martie.
Pe 4 martie, când cei doi lideri au apărut în public pentru a-și oficializa acordul, electoratul german a aflat cu uimire că nu mai există limite pentru reînarmare.
Merz scapă de frâna datoriei și dă startul reînarmării Germaniei la un nivel fără precedent
Merz a obținut fonduri speciale pentru consolidarea apărării în următorii 10 ani. Suma este de cinci ori mai mari decât cea negociată de Scholz în mandatul său.
În plus, s-a convenit asupra unui fond special suplimentar de 500 de miliarde de euro pentru reconstrucția infrastructurii Germaniei.
"Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii pe continentul nostru, același lucru trebuie să se aplice acum și apărării noastre: (facem) orice ar fi necesar!", a declarat Merz într-o conferință de presă.
Citatul cu "orice este necesar" a fost preluat de la Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, care a recurs la acest mesaj în 2012, pentru a-i speria pe speculatorii ce pariau pe disoluția zonei euro, notează Politico.
Noua miză depășește net supraviețuirea unei uniuni monetare.
Merz evocă perspectiva ca Trump să anunțe ieșirea SUA din NATO
În aceeași zi, Merz a anunțat că va călători la Bruxelles pentru a lua parte la reuniunea șefilor de stat și de guvern veniți la Consiliului UE.
Apoi a spus ceva uluitor:
"Dacă Trump anunță în seara aceasta retragerea din NATO, atunci noi, Republica Federală Germania, vom fi primii care au reacționat corect și din timp."
Parlamentarii care i-au auzit mesajul au fost îngroziți. Merz era extrem de serios. Schimbarea radicală a politicii financiare germane a început după discursul șocant al lui JD Vance la Conferința de securitate de la Munchen. Merz a justificat noua abordare prin umilirea lui Zelenski la Casa Albă. Însă acum cancelarul vorbea deschis de o retragere iminentă a SUA din NATO.
"De unde i-a venit lui Merz această idee?", s-au întrebat ei.
Pe 4 martie, Donald Trump urma să-și țină primul său discurs din actualul mandat în fața unei sesiuni comune a Congresului SUA.
Merz le-a explicat mai târziu aliaților apropiați că primise de la o sursă americană informația conform căreia Trump urma să folosească oportunitatea discursului pentru a anunța retragerea Americii din NATO.
Cancelarul avea încredere în acestă sursă. Aceasta îl anunțase în avans despre discursul agresiv al lui JD Vance la Munchen.
Primind acest nou avertisment, Merz se aștepta la ce era mai rău de la discursul lui Trump în fața legislativului SUA.
În discuții cu persoane de încredere, el și-a exprimat temerea că, dacă președintele american ar fi anunțat retragerea SUA din NATO în acea seară, Putin ar fi reacționat imediat cu un atac asupra statelor baltice.
După cum istoria recentă a consemnat, lucrurile au evoluat altfel. Trump și-a ținut discursul în fața Congresului, dar nu a menționat retragerea din NATO.
De atunci și până în prezent, cancelarul german nu și-a schimbat opinia în legătură cu sursa sa din Washington. El consideră că anunțul privind retragerea din alianța militară fusese pregătit, însă Trump s-a răzgândit în ultimul moment.
Atunci când a fost de acord ca Germania să își asume o datorie de un trilion de euro, Merz a acționat din convingerea că un nou război în Europa este posibil și că NATO e pe punctul de a se prăbuși.
Decizia sa în favoarea îndatorării-record a Germaniei trebuie judecată în acest context dramatic, subliniază Politico.