Cât mai poate rezista sistemul energetic în criza provocată de secetă. Anunțul Ministerului Energiei: ”Prognozele sunt rezervate”
Publicat acum 20 ore si 46 minute
Seceta din această vară a pus la grea încercare Sistemul Energetic Național și readuce în prim-plan nevoia urgentă de noi investiții. Scăderea debitului Dunării prelungește oprirea centralei de la Cernavodă și afectează și producția hidro. În paralel, proiecte istorice cu capacități mari de producție rămân blocate în instanță, iar aceste decalaje din rețea se reflectă direct în prețul final al energiei plătit de populație.
Centrala de la Cernavodă rămâne oprită încă cel puțin 10 zile, din cauza nivelului critic al Dunării. Este o criză fără precedent cu care se confruntă și vecinii noștri și care schimbă planurile pentru extinderea centralei. În contextul schimbărilor climatice, reactoarele 3 și 4 trebuie proiectate acum pentru a rezista la astfel de secete extreme, iar inginerii de la Nuclearelectrica sunt în căutare deja de soluții noi.
”Noi am avut și avem studii care arată că prin realizarea proiectului Bala există suficientă apă de răcire sau există premisele pentru a exista suficientă apă de răcire și nivel pe Dunăre pentru a putea opera în siguranță la capacitate cele patru unități”, a declarat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica.
Soluții bune, blocate în instanță
Și sectorul hidro a fost afectat de criza energetică. Debitul Dunării din august a fost cel mai scăzut din ultimii 50 de ani, iar rezervele actuale de apă au ajuns la 60%. O soluție ar fi hidrocentralele istorice de la Răstorița, Bumbești-Livezeni și Surduc. Începute în perioada comunistă și aproape finalizate, acestea rămân însă blocate în instanță de ONG-urile de mediu.
”Suntem ușor fragmentați de anumite organizații de mediu care se luptă în instanță pe acordurile de mediu pe care le avem. Acolo, în toate proiectele istorice, ar fi vorba de peste 300 de megawați pe care Hidroelectrica dorește să le pună în funcțiune”, a explicat și Radu Constantin, CAO Hidroelectrica.
România are nevoie de investiții în sectorul energetic
Lecția acestei situații, care a adus România în starea de alertă energetică de mai bine de o lună, este clară: avem nevoie de investiții masive, în special pe partea de producție.
”Ministerul Energiei gestionează acum peste 3.000 de proiecte, o echipă relativ restrânsă care face ca aceste proiecte să meargă cât de repede posibil. Avem nevoie să ne uităm și la proiecte care să-i ajute în viitor, inclusiv partea de înlocuiri de transformatoare, de capacități de stocare în zona rețelei de distribuție”, susține Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
”Suntem la 1,24 kilowați pe cap de locuitor”
Și asta deoarece tot de la producție pleacă și prețurile pe care le plătim cu toții în facturi. Au fost situații în care România a plătit și 560 de euro pe megawatt-oră, cel mai mare preț din Europa.
”Suntem la 1,24 kilowați pe cap de locuitor. Media europeană este de 2,6. Bulgaria are 2,51, aproape de două ori mai multă putere instalată pe cap de locuitor decât România. Și avem 1.635 de megawați care au fost licențiați de către ANRE, deci care au intrat în exploatare comercială, megawați care produc energie și o livrează în rețea. Deci lucrurile și decalajele acestea se recuperează”, a concluzionat George Sergiu Niculescu, președintele ANRE.
Temele și soluțiile pentru sectorul energetic au fost dezbătute în cadrul Conferinței Naționale RO 3.0, organizată de Antena 3 CNN.