De 1 Mai, oamenii protestează în marile orașe europene din cauza condițiilor tot mai grele de viață. Mii de oameni au ieșit în stradă în Atena, Istanbul, Paris, Madrid sau Roma ori Torino. În Turcia au avut loc ciocniri cu forțele de ordine și au fost făcute mai multe arestări. În toate aceste orașe protestatarii spun că au rămas fără bani.
Situația era deja complicată din cauza războiului din Ucraina, însă acum este agravată pe fondul războiului din Iran.
Gaze lacrimogene și zeci de arestări la Istambul
UPDATE 15:30 Circa 370 de oameni au fost arestaţi vineri pentru că au încercat să sărbătorească 1 Mai în Piaţa Taksim din Istanbul, un loc emblematic pentru mişcarea muncitorească turcă, unde guvernul islamist a interzis demonstraţiile de Ziua Muncii încă din 2013.
_________________________________________________________________
Poliția turcă a folosit gaze lacrimogene și a reținut zeci de persoane care participau la demonstrații de 1 Mai în Istanbul, după ce autoritățile au închis Piața centrală Taksim din oraș, relatează Turkish Minute.
Poliția a vizat două grupuri din partea europeană a orașului, după ce acestea au anunțat că intenționează să mărșăluiască spre Taksim, locul unor proteste antiguvernamentale din trecut și un spațiu simbolic de adunare pentru organizațiile muncitorești.
Presa turcă, inclusiv site-ul de știri de opoziție BirGün, a relatat că au avut loc cel puțin 57 de rețineri.
Ziua de 1 Mai, care marchează Ziua Internațională a Muncitorilor, aduce în fiecare an o desfășurare masivă de forțe de poliție în Turcia, autoritățile blocând o mare parte din centrul Istanbulului în jurul Pieței Taksim.
Anul trecut, demonstrațiile s-au mutat în cartierul Kadıköy, pe partea asiatică a orașului, iar peste 400 de persoane au fost reținute.
Vineri, polițiști, mulți echipați cu echipament antirevoltă, și baricade metalice au blocat accesul către cartierele centrale ale Istanbulului.
În cartierul Mecidiyeköy, jurnaliștii AFP au văzut cum poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva unei mulțimi care includea membri ai Partidului Popular de Eliberare Marxist (HKP), care au încercat să forțeze trecerea scandând „SUA ucigașă, AKP complice”, referindu-se la Partidul Justiției și Dezvoltării, aflat la guvernare în Turcia.
În cartierul Beşiktaş, poliția, care înconjurase zona, a intervenit, uneori violent, ori de câte ori demonstranții începeau să scandeze. Jurnaliștii AFP au văzut mai mulți protestatari trântiți la pământ.
Sindicatele și organizațiile societății civile au făcut apel la demonstrații de 1 Mai sub sloganul „Pâine. Pace. Libertate”.
La începutul acestei săptămâni, autoritățile turce au emis mandate de reținere și percheziție pentru 62 de persoane, afirmând că 46 dintre acestea, inclusiv jurnaliști, sindicaliști și figuri ale opoziției, erau „susceptibile să comită atacuri”.
300.000 de oameni protestează în Franța
Ziua Muncii din acest an a avut loc pe fondul unei mișcări sindicale divizate, cu acuzații de violență îndreptată împotriva participanților de centru-stânga. Cu toate acestea, protestatarii au fost uniți în solidaritate împotriva „trumpificării lumii”, relatează Le Monde.
Manifestațiile din întreaga țară cu ocazia Zilei Internaționale a Muncitorilor au adunat peste 300.000 de persoane. Protestul din Paris a fost umbrit de acuzații de violență împotriva participanților de centru-stânga, Partidul Socialist (PS) denunțând acte de agresiune fizică asupra susținătorilor și parlamentarilor săi. „Toată lumea urăște PS”, au scandat protestatarii, unii dintre ei purtând steaguri antifasciste de extremă stângă.
PS este acuzat în mod regulat de trădare de către stânga radicală și extremă. Deputatul socialist Jérôme Guedj, care a părăsit duminică un miting împotriva islamofobiei după ce a fost ținta unor invective antisemite, a fost nevoit să fie escortat în afara coloanei de manifestanți. „Au lovit oameni și [au atacat]”, a declarat Guedj, punând vina pe activiști antifasciști.
Partidul de extremă stângă La France Insoumise (LFI) a încercat să se distanțeze de violențele îndreptate împotriva parlamentarilor PS. „Nu suntem de acord ca dezacordurile politice să fie rezolvate în acest mod”, a declarat coordonatorul național al LFI, Manuel Bompard, cerând totodată presei „să înceteze să atribuie” aceste acțiuni partidului.
La fel ca în 2024, însă, Ziua Muncii din acest an a avut loc pe fondul unei mișcări sindicale divizate în Franța. Mai multe sindicate, inclusiv CGT, și organizații de tineret au cerut ca marșurile să fie organizate „împotriva extremei drepte, pentru pace, libertate și justiție socială”.
După împlinirea a 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, Murielle Guilbert, din sindicatul Solidaires, a declarat că manifestațiile au dorit să tragă un semnal de alarmă „împotriva trumpificării lumii”. Sindicalista a spus că nu cunoaște „niciun muncitor astăzi care să nu fie îngrijorat de ceea ce face Trump și de creșterea rasismului”.
Mii de persoane intră în grevă în întreaga Grecie de 1 Mai, perturbând transportul și serviciile
Mii de muncitori și protestatari din întreaga Grecie au încetat lucrul vineri pentru a marca Ziua Muncii, cerând salarii mai mari, protecții sporite pentru lucrători și extinderea politicilor sociale, în cadrul unor demonstrații naționale care perturbă transportul și serviciile publice, relatează ekathimerini.com.
Greva de 24 de ore, convocată de principalele sindicate ale țării – GSEE și ADEDY – atrage, de asemenea, participarea Organizației Sindicatelor din Atena (EKA) și a PAME, afiliată Partidului Comunist.
Perturbările în transportul public sunt extinse. Serviciile de metrou din Atena, inclusiv calea ferată electrică ISAP, precum și rețeaua de tramvai, sunt suspendate pe durata zilei, în timp ce serviciile feroviare și trenul suburban sunt, de asemenea, afectate. Autobuzele și troleibuzele circulă după un program limitat între orele 9:00 și 21:00. Transportul maritim este suspendat în porturile din întreaga țară, deoarece marinarii s-au alăturat grevei.
Mobilizarea reflectă creșterea nemulțumirilor în rândul lucrătorilor privind costul vieții și condițiile de muncă. Într-un comunicat, ADEDY afirmă că nevoia de acțiune colectivă este „mai urgentă ca niciodată”, cerând justiție, democrație și un stat care să servească societatea „și nu interesele celor puțini”.
ADEDY solicită restabilirea sporurilor salariale, creșteri de salarii prin acorduri colective, măsuri de reducere a taxelor și eliminarea înghețărilor salariale impuse în timpul crizei financiare care a durat un deceniu. De asemenea, cere angajări masive în sectorul public, creșterea finanțării pentru sănătate, abrogarea legilor anti-muncă și oprirea privatizărilor.
GSEE îndeamnă lucrătorii să participe în număr mare, descriind Ziua Muncii 2026 drept „un memento că nimic nu este garantat fără luptă colectivă”. Uniunea care reprezintă sectorul privat subliniază necesitatea unor cadre mai puternice de negociere colectivă, măsuri pentru criza locuințelor și creșterea prețurilor, precum și garanții pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă.
EKA descrie Ziua Muncii ca „o legătură vie” între luptele muncitorești din trecut și cele din prezent, în timp ce PAME cere intensificarea confruntării cu ceea ce numește „puterea capitalului” și încetarea exploatării.
Activiștii din SUA planifică un „blocaj economic” de 1 Mai: „fără școală, fără muncă, fără cumpărături”
Sindicatele, organizațiile democratice și grupurile comunitare organizează anul acesta un blocaj economic pentru a marca Ziua Muncii, inspirat de blocajul economic din Minnesota în timpul unei operațiuni masive a agenției ICE în acel stat, potrivit The Guardian.
Evenimentele „May Day Strong” sunt planificate în întreaga țară, organizatorii cerând „fără școală, fără muncă, fără cumpărături”, ca protest față de politicile guvernamentale despre care spun că pun nevoile miliardarilor mai presus de cele ale muncitorilor.
Neidi Dominguez, director executiv fondator al organizației Organized Power in Numbers și una dintre organizatoare, a spus că numărul evenimentelor de 1 Mai din acest an este de peste două ori mai mare decât anul trecut.
„Anul trecut au fost aproximativ 1.300 de acțiuni de 1 Mai în toată țara. Anul acesta credem că vor fi peste 3.000”, a declarat Dominguez. „Minneapolis ne-a dat cel mai mare impuls, în timp real, să facem acest lucru. Mai avem mult până la acțiuni de perturbare masivă, ca în alte țări, unde oamenii intră în greve generale și pot opri întreaga țară, dar cred că ne apropiem din ce în ce mai mult de o conștientizare a propriei puteri ca lucrători”.
Dominguez a spus că protestele sunt o reacție la acțiunile și amenințările administrației Trump, inclusiv propunerea de a trimite agenți ICE la secțiile de vot în timpul alegerilor intermediare și acțiuni militare unilaterale în Venezuela și Iran.
Ea a adăugat că acțiunile din acest an reprezintă un pas spre construirea unei mișcări mai ample.
„Încercăm cu adevărat să începem să organizăm oamenii pentru a înțelege că puterea pe care o avem colectiv de a produce perturbări economice este exact puterea de care avem nevoie în acest moment, nu doar pentru a ne apăra, ci și pentru a apăra democrația”, a spus ea.
Dominguez a menționat că mai multe orașe, inclusiv Los Angeles și Chicago, se pregătesc pentru blocaje economice la nivel de oraș.
În Chicago, mai multe sindicate locale și grupuri comunitare, inclusiv Sindicatul Profesorilor din Chicago, SEIU Healthcare Illinois & Indiana, Indivisible Chicago și Federația Muncii din Chicago, au anunțat împreună un blocaj economic pentru 1 Mai.
„1 Mai trebuie să devină mai mare în acest moment”, a declarat Stacy Davis Gates, președinta Sindicatului Profesorilor din Chicago și a Federației Profesorilor din Illinois. Sindicatele susțin blocajul economic planificat pentru 1 Mai. „Este vorba despre construirea unui front unit mai larg”.
„Ca educatori, simțim o responsabilitate reală față de tinerii și familiile pe care le deservim. Educatorii sunt constructori de instituții care ajută la crearea infrastructurii prin care americanii înțeleg proiectul democrației noastre”, a spus Davis Gates. „Vrem să conectăm oamenii nu doar la criza costului vieții, ci și la criza instituțiilor noastre care sunt marginalizate în acest moment și la impactul asupra tinerilor noștri”.