Cercetătorii avansează spre dezvoltarea unui vaccin universal împotriva cancerului
Publicat acum 39 minute
Concentrația de CO₂ din atmosferă a atins un nou record anul trecut, iar oamenii de știință se tem că „rezervoarele naturale” de pe uscat și din oceane, care absorb dioxidul de carbon, încep să se slăbească, scrie The Guardian.
Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut în 2024 cu cea mai mare valoare înregistrată vreodată, atingând un nou record, potrivit datelor ONU. Fenomenul adâncește criza climatică care deja afectează vieți și economii în întreaga lume.
Oamenii de știință sunt îngrijorați că „puțurile” naturale de pe uscat și din oceane, care elimină CO₂ din aer, își pierd eficiența pe fondul încălzirii globale –un cerc vicios care ar putea accelera creșterea temperaturilor.
Concentrația medie globală de CO₂ a crescut cu 3,5 părți per milion (ppm), ajungând la 424 ppm în 2024 – cea mai mare creștere de la începutul măsurătorilor moderne, în 1957, conform raportului Organizației Meteorologice Mondiale (WMO).
Mai mulți factori au contribuit la acest salt record. Printre ei: continuarea arderii combustibililor fosili, în pofida angajamentului asumat în 2023 de către statele lumii de a „renunța treptat” la cărbune, petrol și gaze.
Un alt factor important a fost creșterea numărului de incendii de vegetație, alimentate de condițiile mai calde și mai uscate provocate de încălzirea globală. Emisiile din incendii au atins niveluri istorice în Americi în 2024 – cel mai fierbinte an înregistrat vreodată.
Însă cea mai mare teamă a oamenilor de știință este legată de un al treilea factor: posibilitatea ca „puțurile de carbon” ale planetei să înceapă să cedeze. În mod normal, aproximativ jumătate din emisiile anuale de CO₂ sunt reabsorbite din atmosferă – fie prin dizolvare în oceane, fie prin fotosinteza arborilor și a plantelor. Dar oceanele mai calde pot absorbi mai puțin CO₂, iar pe uscat, temperaturile ridicate, seceta și incendiile limitează creșterea vegetației.
Se știa deja că eficiența acestor puțuri de carbon scade în anii marcați de fenomenul El Niño, precum 2023 și 2024, când schimbările curenților din Pacific cresc temperaturile globale. Totuși, încălzirea provocată de activitățile umane a ridicat deja temperatura medie globală cu aproximativ 1,3°C. Cercetătorii, care au observat o „slăbire fără precedent a absorbției de CO₂ terestre” în 2023 și 2024, se tem că acest mecanism vital se degradează.
„Există îngrijorarea că puțurile terestre și oceanice de CO₂ devin mai puțin eficiente, ceea ce va crește cantitatea de dioxid de carbon care rămâne în atmosferă și va accelera încălzirea globală. Este esențial să avem un sistem de monitorizare a gazelor cu efect de seră mai solid și continuu pentru a înțelege aceste mecanisme”, a declarat dr. Oksana Tarasova, ofițer științific principal la WMO.
Creșterea emisiilor de CO₂ nu afectează doar clima prezentă, ci și viitorul – pentru sute de ani de acum înainte – deoarece acest gaz rămâne extrem de mult timp în atmosferă, avertizează WMO.
„Căldura captată de CO₂ și de celelalte gaze cu efect de seră supraalimentează clima noastră și duce la fenomene meteorologice extreme. Reducerea emisiilor este, așadar, esențială nu doar pentru climă, ci și pentru securitatea economică și bunăstarea comunităților”, a precizat Ko Barrett, secretarul general adjunct al organizației.
Concentrațiile atmosferice de metan și oxid de azot – al doilea și al treilea cel mai important gaz cu efect de seră provocat de om – au crescut și ele la niveluri record în 2024.
Aproximativ 40% dintre emisiile de metan provin din surse naturale. Însă oamenii de știință sunt preocupați că încălzirea globală duce la creșterea emisiilor de metan din zonele umede – un alt posibil cerc vicios climatic.
Restul emisiilor provin din exploatarea combustibililor fosili, creșterea animalelor (în special bovine), deșeurile organice din gropile de gunoi și culturile de orez. Emisiile de oxid de azot cauzate de activitatea umană provin în special din utilizarea excesivă a îngrășămintelor agricole și din unele procese industriale.
Raportul anual al WMO privind gazele cu efect de seră a fost publicat cu o lună înainte de summitul climatic COP30 al ONU, care va avea loc la Belem, Brazilia. Acolo, reprezentanții statelor lumii vor încerca să accelereze acțiunile împotriva schimbărilor climatice. Datele din raport provin dintr-o rețea globală de 500 de stații de monitorizare.