Radu Tudor, jurnalist Antena 3 CNN, a comentat, miercuri dimineață, știrea că administrația Trump urmează să retragă din România o întreagă brigadă de militari americani, pe fondul unei reorientări strategice dinspre Europa spre zona emisferei vestice și a regiunii Asia-Pacific.
De ce a fost luată această decizie e singura întrebare la care nu putem să răspundem. Cert este că viziunea administrației Trump 2 a fost încă de la început, din ianuarie, aceea a unei dezangajări militare din Europa. Aici nu vorbim doar despre România ca țară specifică menționată în acest angajament ci, mai degrabă, de dorința lui Donald Trump de a dezangaja militar America din Europa și a concentra efortul militar american în alte zone, precum zona Pacificului sau poate chiar și zona Americii de Sud, unde vedem, în momentul de față faptul că au fost trimise mai multe bombardiere, mai multe nave de luptă și se vorbește despre un posibil conflict militar cu Venezuela.
Știrea aceasta vine într-un moment critic pentru noi, ar fi cea mai tristă veste pe care am putea să o primim de la Washington pentru că slăbirea Flancului Estic al NATO prin plecarea militarilor americani ar crea vulnerabilități și l-a încuraja pe Vladimir Putin să amplifice agresiunea împotriva acestui spațiu. Vedem că există, din păcate, acea așa-numită fază zero a războiului pe care Rusia l-a declanșat asupra Europei, cu atacuri hibride masive, cu provocări, cu numeroase încercări la care suntem supuși și teste.
La acest moment era, să spunem cea mai inspirată decizie aceea de a a suplimenta trupele, nu de a le reduce. Noi avem, la Mihail Kogălniceanu, o brigadă americană care a fost trimisă de administrația Biden în momentul în care Rusia a invadat Ucraina și era un mesaj ferm din partea Statelor Unite de apărare a fiecărui centimetru pătrat al Alianței Nord-Atlantice, un mesaj de descurajare a Rusiei, care a transformat bazinul Mării Negre într-un teatru de război.
Or, plecarea sau eventuala retragere a trupelor americane din România, evident că ar încuraja Rusia să ducă războiul dincolo de frontierele Ucrainei și să se apropie de frontierele României și ale NATO.
Eu sper ca decizia aceasta despre care se vorbește de aproape două săptămâni va putea fi rafinată prin negocieri militare și diplomatice și sper că vom putea obține măcar o prezență simbolică americană pe teritoriul României și că nu va fi vorba de o retragere totală pentru că chiar și dacă vor fi câteva sute de militari americani prezenți în România în loc de 3000 contează esența prezența militare și nu neapărat numărul trupelor. Noi mai avem prezență militară americană la baza de la Deveselu. Mai avem la baza aeriană de la Câmpia Turzii.
Există, din punctul acesta de vedere o continuitate a angajamentului militar american față de România, dar în contextul în care Rusia, China, Coreea de Nord și Iran amplifică agresiunea asupra Ucrainei și asupra estului Europei, nu era deloc momentul ca Statele Unite să ia această decizie.
Ne vom conforma, vom încerca să negociem și mai e o chestiune de făcut – și anume, dacă vom vedea un document oficial privind dezangajarea militară americană din Europa, România va trebui să inițieze urgent negocieri diplomatice și militare cu alte state membre NATO pentru a compensa eventuala retragere americană și mă refer la faptul că, în timp ce noi vorbim, această informație de la Washington vine suprapunându-se cu ce se derulează acum pe teritoriul României, și anume crearea, pentru prima dată în istoria României a unei brigăzi NATO în exercițiul Dacian Fall 2025. Asta înseamnă că vom avea 5.000 de militari NATO sub conducerea Franței, care este națiune cadru pentru grupul de lucru al NATO dislocat la Cincu și dacă alte state membre NATO – Franța, Italia, Spania, Portugalia, Polonia vor suplimenta trupele americane care se vor retrage, atunci, din punct de vedere strategic, România nu va pierde.
Important este să ne menținem acest target de prezență NATO militară permanentă cu cel puțin 5.000 de militari NATO pe teritoriul României.