Raport prezidențial: Populiștii exploatează nemulțumirile românilor față de UE, radicalizarea se combate prin bună guvernare

Românii susțin apartenența țării la Uniunea Europeană nu din convingere, ci dintr-un calcul pragmatic privind beneficiile sale juridice și economice, iar atunci când aceste avantaje nu sunt resimțite, spiritul european se „erodează”, scrie în raportul Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”, publicat de Administrația Prezidențială. Autorii avertizează că astfel populiștii și suveraniștii profită de aceste nemulțumiri pentru a crea discordie, iar identitatea de român, respectiv european, nu sunt în concurență, dimpotrivă. Combaterea radicalizării, mai spun autorii, se face prin bună guvernare. 

Ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi explicată exclusiv prin manipulare, ci are la bază cauze structurale - criza reprezentării democratice, inegalitățile, neîncrederea în instituții și un proiect european care „vorbește limbajul administrației” într-o epocă a emoțiilor, se arată în Raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, relatează Agerpres. 

Raportul publicat de Administrația Prezidențială este împărțit în 5 capitole:

• Elemente definitorii ale identității naționale românești;
• Elementele comune ale identității europene și registrele lor;
• Patriotismul național, suveranismul și cetățenia europeană post-națională;
• Este populismul național condamnat să învingă proiectul european?; 
• Ce trebuie să facă România pentru a preveni derivele ultraidentitare; 

Documentul consemnează că sondajele arată că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este majoritar, dar pragmatic și condiționat - un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere”, ușor de erodat în absența unor beneficii clar resimțite.

„Autorii avertizează constant asupra politizării identității. Discursul populist și suveranist reduce o identitate complexă la câteva simboluri și creează opoziții artificiale - între „adevărații români” și restul, între popor și elite, între România și Uniunea Europeană.

Sunt criticate în egală măsură exaltarea naționalistă (protocronism, dacism, latinism excesiv) și deconstrucția totală a valorilor naționale - ambele generatoare de extremism”, scrie în raportul citat. 

Raportul conturează o teză unitară: identitatea națională și cea europeană nu sunt loialități concurente, ci concentrice, iar tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci indusă politic.

„Sinteza conduce spre ideea unei identități deschise, capabilă să combine tradiția cu modernitatea și memoria cu proiectul de viitor.

Elementele ei definitorii nu se opun apartenenței europene, ci pot fi consolidate prin ea. Patriotismul civic este propus drept cadru mai adecvat decât definițiile etnice sau
confesionale rigide. România nu este mai puțin românească pentru că este europeană; principala ei caracteristică pare a fi tocmai capacitatea de sinteză”, se arată în raportul citat. 

Ce spune raportul despre combaterea radicalismului

Autorii documentului apreciază că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune.

Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei.

În ansamblu, documentul propune o viziune în care specificul românesc și vocația europeană se consolidează reciproc.

România este europeană nu în pofida identității sale, ci prin modul în care aceasta s-a construit la intersecția dintre tradiție și modernitate, dintre diversitate și unitate.

„Miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze - o democrație care demonstrează că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”, scrie în raport.

Raportul subliniază și faptul că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile. „A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc”, au precizat autorii. 

Totodată, documentul evidențiază importanța consolidării democrației prin reducerea inegalităților, dezvoltarea educației civice și istorice, combaterea dezinformării și promovarea unui patriotism democratic.

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” (RUE) reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și propun soluții pentru ca România să își consolideze poziția și să valorifice cât mai bine oportunitățile oferite de apartenența la UE.

RUE a fost constituit la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu.