Administrația Trump poartă un război cultural împotriva Europei prin promovarea agresivă a mișcării Maga și a aliaților săi politici și ideologici de pe continent, dar și prin umilirea publică a UE pe scena internațională, potrivit unui raport comun al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) și al Fundației Culturale Europene, scrie The Guardian.
Studiul afirmă că președintele SUA caută activ să intervină în alegerile europene, să transforme relația transatlantică în favoarea unor valori conservatoare și să mobilizeze populiștii de dreapta din Europa în jurul temei „libertății de exprimare”.
Raportul sugerează că diviziunile, ezitările și abordarea de tip „lingușire, calmare, distragere” a liderilor UE în relația cu Trump nu au făcut decât să încurajeze acest tip de tratament.
Pe baza cercetărilor și sondajelor din toate cele 27 de state membre, studiul argumentează că suficiente guverne pro-europene și o opinie publică favorabilă permit blocului comunitar să se ridice și să „apere o Europă care își scrie singură scenariul”.
Raportul compară poziția Europei cu cea a personajului principal din filmul The Truman Show, care ajunge să realizeze că trăiește într-un spectacol TV creat doar pentru audiență și trebuie să decidă dacă părăsește confortul singurei realități pe care o cunoaște.
Se susține că liderii UE consumă prea multă energie reacționând la crize regizate de Trump și aliații săi europeni – precum Viktor Orbán în Ungaria, Giorgia Meloni în Italia sau Robert Fico în Slovacia – de la amenințări tarifare și dispute pe tema libertății de exprimare, până la cheltuieli pentru securitate și crize de migrație.
„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta”, a declarat Pawel Zerka, analist ECFR, amintind acuzația lui JD Vance din februarie 2025, conform căreia Europa „se retrage din valorile fundamentale comune”, moment pe care l-a considerat drept declararea deschisă a războiului cultural.
Discursul lui Vance de la Conferința de Securitate de la München a arătat intenția Washingtonului de a interfera în alegeri, de a prezenta relațiile SUA–UE ca o „prăpastie a valorilor” și de a transforma libertatea de exprimare în steagul partidelor care susțin cauza Maga în Europa, a spus Zerka.
De atunci, Trump „și-a dezvăluit și mai mult intențiile, excluzând liderii UE din discuțiile privind viitorul Ucrainei, atacând partidele mainstream de pe continent și șantajând instituțiile de la Bruxelles în negocierile comerciale”, a adăugat acesta.
Raportul dă ca exemplu Polonia, unde Trump ar fi încercat să „mute centrul de greutate ideologic al politicii europene”, primindu-l la Casa Albă pe Karol Nawrocki, candidatul naționalist la președinție, și promovându-l pe rețelele sociale.
De asemenea, este citată intervenția lui Samuel Samson, oficial al Departamentului de Stat al SUA, care a apelat la „aliații civilizaționali din Europa”, descrisă drept „un focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte atacuri la adresa autoguvernării democratice”.
Zerka a argumentat că războiul cultural se poartă pe două niveluri: un conflict ideologic privind valorile care stau la baza politicii europene și „o luptă pentru demnitatea, credibilitatea și identitatea Europei ca actor autonom pe scena globală”.
Bruxellesul și capitalele naționale trebuie să „accepte că se află într-un război cultural – cu Europa ca țintă” și să acționeze în consecință, a spus el. „Asta nu înseamnă că Europa ar trebui să-l provoace pe Trump la fiecare pas. Uneori este nevoie să câștigi timp”.
Însă, jucându-și atuurile, blocul comunitar poate „să prospere, nu să sufere, într-o ordine mondială a cărei destabilizare a fost accelerată de președintele SUA”.
Studiul arată că există condiții „propice” pentru ca liderii europeni să părăsească „platoul de filmare al lui Trump”. Sondajele indică faptul că sentimentul european – apartenența la un spațiu comun, împărtășirea unui viitor comun și asumarea unor valori comune – este puternic.
Datele Eurobarometru arată că încrederea cetățenilor în UE este la cel mai ridicat nivel din 2007 și a crescut în 12 țări – cel mai mult în Suedia, Franța, Danemarca și Portugalia – de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Majoritatea europenilor se declară atașați de UE.
Aproape niciun partid nu mai militează pentru ieșirea din Uniune, iar majorități din toate țările, cu excepția a trei (România, Polonia și Cehia), afirmă că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și riscurilor de securitate trebuie să devină mai important.
Sondajul ECFR din mai a arătat, de asemenea, un sprijin larg pentru creșterea cheltuielilor europene de apărare și pentru autonomia militară față de SUA, dar și o percepție tot mai puternică potrivit căreia Europa și SUA reprezintă „două modele diferite de democrație”.
Deși tabloul nu este uniform, Zerka a avertizat că niciun stat membru nu va scăpa de impactul războiului cultural, îndemnând chiar și liderii eurosceptici să recunoască faptul că UE este „singurul cadru în care își pot proteja suveranitatea națională și prosperitatea”.
Liderii naționali ar trebui să respingă lingușirea ca strategie față de Trump, chiar dacă asta crește tensiunile transatlantice, iar Comisia Europeană „trebuie să fie îndrăzneață” și să folosească instrumente precum Legea serviciilor digitale și pârghiile comerciale.
„‘E cultura, prostule!’ trebuie să intre urgent în mentalitatea liderilor europeni”, a spus Andre Wilkens, directorul Fundației Culturale Europene. „Sentimentul european nu este un ideal abstract sau utopic. Este vorba despre sentimente reale pentru Europa și despre disponibilitatea europenilor de a lupta pentru ele”.