Reactorul viitorului: România urcă în topul marilor puteri nucleare. Va produce izotopi radioactivi pentru tratarea cancerului

România se pregăteşte pentru cea mai amplă transformare din istoria sa în domeniul energiei nucleare. De la retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă la dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 şi până la introducerea primelor reactoare modulare mici din Europa Centrală şi de Est. Planurile sunt ambiţioase şi cu impact major asupra securităţii energetice a ţării. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a anunţat care este stadiul acestor proiecte în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN. Ţara noastră va produce izotopi radioactivi pentru tratarea cancerului şi va fi un furnizor esenţial pentru Uniunea Europeană.

România își aprinde puterea nucleară: noul lider emergent în energie curată

Din 1996 până în prezent, exploatarea Unităţii 1 a dus la evitarea a 140 de milioane de tone de CO₂ în atmosferă, a livrat în siguranţă peste 145 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%. România ocupă primul loc la nivel internaţional în ceea ce priveşte factorul de capacitate de la înfiinţarea centralei. 

Realizatorul TV Adrian Ursu a fost cel care a stat de vorbă cu CEO-ul de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, despre cum ţara noastră devine un pion-cheie în nucleara europeană. Ne aflăm la jumătatea lui 2025, retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavosă este în lucru, iar invitatul jurnalistului de la Antena 3 CNN a făcut precizări importante despre calendarul pentru reactoarele 3 şi 4.

"Calendarul rămâne acelaşi în momentul de faţă – am semnat anul trecut la Baku contractul de EPCM (n.r.: contractul de Inginerie, Achiziții și Management al Construcției), care e structurat în două faze: o fază anterioară mobilizării de şantier, cea în care suntem noi, faza doi, în care se antamează tot lanţul de aprovizionare, se defineşte ingineria, se pregăteşte mobilizarea de şantier şi se obţine decizia finală a Comisiei Europene pentru obţinerea ajutorului de stat. Aici se stabileşte şi prin intermediul contractului pentru diferenţa... acel preţ de exercitare al energiei electrice faţă de care va fi referinţa pentru proiect", a declarat Cosmin Ghiţă în cadrul emisiunii "România Inteligentă".

Care ar fi orizontul de timp pentru această primă fază?

"Noi o estimăm între 24 şi 30 de luni. Aşa a fost aprobată de către AGA şi bugetată. Şi atunci (n.r.: anul 2027) să avem o mobilizare de şantirer", a răspuns directorul general al Nuclearelectrica.

Întrebat despre etapa a treia, Cosmin Ghiţă a răspuns: "Etapa a treia este construcţia efectivă, care ar gata, probabil, în 2027 şi o estimăm undeva la 4 până la 5 ani".

Când se va închide pentru reparaţii reactorul 1 de la Cernavodă

Desigur, că aşteptarea este mare legat de finalizarea acestui proiect, care, în prezent este într-o continuă transformare. Reactoarele 1 şi 2 de la Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda reuşesc să aprindă 1 din 5 becuri din România. Retehnologizarea reactorului 1 este un proiect amplu şi el.

"Da, s-a semnat contractul final în 2024, anul trecut, un contract de EPC, în valoare de 1,9 miliarde. Avem şi contractul de project management, unde suntem asistaţi de către o echipă din Canada, care a derulat cu succes cinci proiecte similare. Şi, în momentul de faţă, contractul se derulează bine, am început negocierile pentru finanţare, o să vedem în cursul următoarelor luni, chiar şi primele contracte de finanţare închise şi trageri, ca urmare a acestor negocieri. 
Iar la finele lui 2027, vom închide efectiv reactorul 1 şi vom începe lucrarea, care este preconizată a se desfăşura între 24 şi 29 de luni", a afirmat CEO-ul Nuclearelectrica. 

Donald Trump a semnat recent un ordin executiv prin care cere accelerarea demarării proiectelor nucleare din România

S-a schimbat ceva în politica de la Washington, după alegeri? Pentru că ştim: avem în derulare proiectul de la Doiceşti, cu reactoarele modulare mici şi exista o oarecare îngrijorare – să nu se producă o reorientare poate... 

"Proiectele nucleare se bucură de o susținere a ambelor tabere politice. Dar trebuie să reamintesc că: prima, primul grant, care a fost acordat pentru centralele nucleare de mici dimensiuni, cel care a evaluat amplasamentele și în cadrul căruia am ales chiar și amplasamentul de la Doicești, a fost autorizat de către președintele Trump în 2020. Proiectele nucleare exced ciclurile electorale, politice, și se desfășoară o amplă perioadă, perioadă de timp. Iar în momentul de față, ce observăm din partea actualei administrații americane este o dorință de a accelera aceste proiecte. A fost semnat și un ordin executiv, ca un fel de OG, de către președintele Trump, chiar acum 3 săptămâni, prin intermediul căruia solicită accelerarea demarării proiectelor, înlesnirea finanțării și mobilizează inclusiv diplomația americană, dar și instituțiile financiare americane să sprijine mai bine proiectul", a explicat Cosmin Ghiţă în cadrul interviului apărut la "România Inteligentă", emisiune difuzată pe Antena 3 CNN.

România va produce izotopi radioactivi pentru tratarea cancerului. Ţara noastră, furnizor pentru UE

Vorbim despre despre proiecte și unele dintre ele, le-ați amintit, sunt cu adevărat revoluționare, cel puțin pentru România. De pildă, producția de izotopi cu scop medical, destinație medicală. Spuneați că e la început acest proiect, dar el va face probabil o diferență importantă între ceea ce are la dispoziție acum sistemul medical din din România și o astfel de posibilitate terapeutică înaltă. Care e calendarul pentru acest proiect?

"Ne uităm în prima producție să fie în anul 2027 pentru pornind de la unitatea doi, practic avem un partenerii a semnat cu Framatome. Ei au făcut o implementare de producție de izotopi medical – Luteţiu-177 – la o altă centrală nucleară similară din Canada, Bruce Power, pe care au realizat-o cu succes. Acest izotop utilizează un anumit spațiu din insula nucleară, care, în momentul de față, nu este utilizat pentru producție, pentru a expune un material Lutețiu la radiații înalte și, bineînțeles, se produc acei izotopi care sunt foarte utili în tratamentele oncologice. Noi vom fi un furnizor esențial pentru Uniunea Europeană, ca urmare a acestui parteneriat. Dar chiar în cadrul parteneriatului, am impus o anumită cotă de producție să fie destinată centrelor românești de radioterapie. Şi o parte... vom lua în calcul posibil donații pentru anumite cazuri", a dezvăluit directorul general al Nuclearelectrica.

Cernavodă este una dintre cele mai sigure centrale nucleare din lume, având un factor de capacitate de 92,9% în 2017 și o producție anuală de aprox. 10.580 GWh. Sursa foto: Agerpres

De asemenea, aminteați despre procedura de detritiere și spuneați că este o resursă importantă de care putem beneficia și pe care putem să o valorificăm pe o piață care are foame mare de de astfel de de soluții.

"Instalația de detritiere (CTRF) are o utilitate foarte interesantă pentru Centrala de la Cernavodă, pentru că, pe de o parte, ajută la reciclarea apei grele. Şi, așadar, nu mai este necesar să cumpărăm la fel de multă apă grea în viitor – deci, ajută la reciclarea apei grele prin extragerea tritiului – tritiul rezultat e un produs, după cum am menționat, care, în momentul de față, are o cerere în piață mare. Are un preț estimat între 27 și 30.000 euro / gramul; dar al cărui preț va crește și mai mult odată cu intrarea în producția centralelor pe bază de fuziune, care folosesc atâta apa grea, cât și tritiul ca și combustibil", a mai spus Cosmin Ghiţă.