Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european, a semnalat, marți, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu impact asupra felului în care se stabilește salariul minim în statele membre.
"Am primit o veste foarte bună azi de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene: a fost respinsă cererea de anulare a directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Roxana Mînzatu: Membrii UE trebuie să aibă un cadru clar, criterii și consultări cu partenerii sociali la stabilirea salariului minim
Ce înseamnă asta? Statele membre trebuie să aibă un cadru clar, criterii și consultări cu partenerii sociali atunci când stabilesc nivelul salariului minim. În acest sens, statele membre pot utiliza valori de referință, precum 50% din salariul mediu brut.
De asemenea, țările UE unde mai puțin de 80% dintre angajați sunt parte din acorduri colective de muncă, sunt obligate să prezinte măsuri pentru creșterea ariei de acoperire a negocierilor colective.
Este o veste bună pentru muncitori, mai ales pentru cei cu salarii mici.
Am văzute deja efectele pozitive ale acestei directive în creșteri salariale concrete. România este în top 3 creșteri salariale la nivelul UE. Salariul nominal minim a crescut cu 15% în doar doi ani.
Am primit o veste foarte bună de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene: a fost respinsă cererea de anulare a...
Publicată de Roxana Mînzatu pe Marţi, 11 noiembrie 2025
Roxana Mînzatu: CJUE are competențe în impunerea unor mecanisme și criterii clare privind salariul minim
România nu doar a transpus Directiva la timp, alături de alte 21 de state membre, dar se află și printre cele 6 state care deja au trimis Planul prin care își propune să extindă aria de acoperire a negocierilor colective în muncă.
Este adevărat că prin decizia de azi, Curtea arată că Uniunea nu se poate implica direct în stabilirea nivelului salariului, dar are competență în a impune existența unor mecanisme și criterii clare, precum și consultarea partenerilor sociali.
Doar că, ceea ce ne spune Curtea astăzi, este că fiecare stat membru decide ce criterii folosește.
Să fim însă foarte clari: aplicarea directivei este importantă pentru protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor.
De asemenea, contribuie la reducerea inegalităților salariale și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă. Dar ne și ajută să punem în practică principiul european la muncă egală, plată egală.
Această Directivă rămâne unul dintre cele mai clare și de impact instrumente prin care Bruxelles-ul ajută oamenii, în special pe cei mai vulnerabili", a scris Mînzatu pe Facebook.
Nicușor Dan susține înghețarea salariului minim în 2026, așa cum cer patronatele
Săptămâna trecută, Nicușor Dan s-a pronunțat în favoarea înghețării salariului minim în 2026, măsură pregătită de guvern și în legătură cu care președintele a afirmat că "este necesară".
În caz contrar, mărirea salariului minim "poate să scoată din piața competitivă o mulțime de firme, să aducă oamenii în șomaj", a argumentat Dan.
"Evident că ne-ar plăcea ca salariile în România să fie mai mari, iar salariul minim să crească. Însă tot timpul este o chestiune de echilibru în legătură ce poate să-și permită economia .
De aceea, e nevoie de o discuție Executiv-patronate-sindicate, pentru că majorarea salariului minim poate să scoată din piața competitivă o mulțime de firme, să aducă oamenii în șomaj. Și atunci oamenii aceia vor prefera să rămână la salariul lor, decât să se trezească șomeri", a subliniat președintele”, a subliniat președintele, care a participat la un eveniment organizat de Confederația Patronală Concordia.