Ambasadorii Greciei și Turciei la ONU și-au aruncat acuzații reciproce, după ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis a criticat, în Consiliul de Securitate, memorandumul maritim turco-libian, pe care l-a calificat drept nereglementar și ilegal, scrie Ekathimerini.
Reprezentantul permanent al Turciei, Ahmet Yildiz, a apărat acordul.
„O hartă poate ilustra revendicări concurente, dar nu le poate stabili valabilitatea juridică”, a declarat Yildiz. Acesta a susținut că memorandumul nu stabilește și nici nu prejudiciază drepturile statelor care nu sunt parte la el.
În privința insulelor grecești, Yildiz a afirmat că Turcia nu le contestă nici existența, nici populația, nici suveranitatea.
„Problema juridică este alta”, susține diplomatul turc, explicând că disputa privește efectul pe care insulele ar trebui să îl aibă atunci când sunt delimitate zone maritime revendicate de mai multe state.
Reprezentanta permanentă a Greciei, Aglaia Balta, a respins memorandumul, afirmând că acesta contrazice atât geografia, cât și dreptul internațional.
Potrivit acesteia, presupusa ratificare a documentului de către parlamentul libian nu îi poate schimba caracterul juridic de act „nul și neavenit”, iar memorandumul nu produce niciun efect legal.
„Geografia nu poate fi remodelată. Nu este un slogan”, a declarat Balta. Ea a adăugat că un acord încheiat între două state nu poate afecta drepturile suverane ale unei țări terțe.
Într-un interviu acordat agenției Reuters în timpul vizitei sale în Statele Unite, Mitsotakis a reiterat poziția Atenei. Premierul grec a explicat că dreptul mării permite delimitarea zonelor maritime doar între state cu coaste situate față în față sau cel puțin învecinate.
O delimitare pe diagonală, a spus el, ignoră geografia și insulele grecești, care par să dispară din raționamentul Turciei și al Libiei.
Mitsotakis a descris acordul drept „vădit ilegal, nul și neavenit” și a afirmat că toate statele Uniunii Europene, precum și secretarul general al ONU, împărtășesc poziția Greciei.
Premierul grec a calificat memorandumul drept o încercare de a crea un fapt împlinit, dar a precizat că Atena rămâne dispusă să discute delimitarea frontierelor maritime cu Libia, dacă oficialii libieni vor aborda negocierile „cu mare seriozitate”.
Disputa complică și planurile pentru interconectarea electrică dintre Grecia și Cipru, cunoscută sub numele de Great Sea Interconnector.
De la începutul lunii august, când grupul francez Meridiam a preluat un pachet majoritar de 66% din proiect, Parisul a încercat, prin contacte cu Ankara, să găsească o cale de ieșire din impas.