Antena 3 CNN › Externe › Curent 20 de minute pe zi, fără apă și fără căldură. Cum arată iarna de coșmar care începe mai devreme în Ucraina sub loviturile Rusiei

Curent 20 de minute pe zi, fără apă și fără căldură. Cum arată iarna de coșmar care începe mai devreme în Ucraina sub loviturile Rusiei

A.N.
7 minute de citit Publicat la 23:09 22 Noi 2026 Modificat la 23:09 22 Noi 2026
1039001
sursa foto: Profimedia

Cu câteva săptămâni mai devreme decât se aștepta, Rusia a lansat o campanie intensă de bombardamente asupra sistemului energetic al Ucrainei, iar Kievul, un oraș de trei milioane de locuitori, riscă să devină practic nelocuibil în lunile de iarnă. Unele blocuri din capitală primesc curent doar 20 de minute pe zi și rămân fără căldură, fără apă și fără lifturi, în timp ce stocurile de rachete Patriot ale Ucrainei sunt aproape epuizate. Atacurile vin chiar în timp ce Moscova negociază, iar analiștii spun că Rusia mizează pe frig pentru a-și întări poziția la masa tratativelor din primăvară, scrie The New York Times.

Când negocierile conduse de americani pentru încheierea războiului din Ucraina au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, marea întrebare era dacă Rusia avea de gând să cedeze ceva, după o pauză de nouă luni în discuții.

Însă rachetele și dronele rusești vorbiseră deja în numele Moscovei, spun analiștii. Cu câteva săptămâni mai devreme decât se aștepta, Rusia a declanșat o campanie intensă de bombardamente asupra infrastructurii care îi ține pe ucraineni în viață și le permite să funcționeze pe timpul iernii. Valurile zilnice de atacuri asupra sistemului energetic au stârnit temeri că, în lunile următoare, capitala Kiev, un oraș de trei milioane de locuitori, ar putea deveni practic nelocuibilă.

La Abu Dhabi, o Rusie încurajată și-a prezentat cererile intransigente, care aveau puține șanse să fie acceptate de Ucraina și de aliații săi europeni. Această poziție inflexibilă arată că Moscova nu are, de fapt, niciun interes real să discute acum despre pace, pentru că mizează pe faptul că bombardamentele din această iarnă îi vor întări poziția de negociere în primăvară.

„Vor să vină la masa negocierilor ținându-ne sistemul energetic ostatic”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski după un atac rusesc recent.

Negocierile de la Abu Dhabi vor fi urmate joi de o întâlnire între președintele Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, în cadrul unui summit la Shenzhen, în China. Nu este clar dacă cei trei lideri vor discuta despre războiul din Ucraina.

Atacurile asupra infrastructurii au devenit strategia Moscovei pentru a câștiga războiul, după ce, timp de aproape cinci ani, nu și-a atins obiectivele majore în Ucraina. Rusia a încercat în fiecare iarnă să scoată din funcțiune rețeaua electrică a țării și să-i îngenuncheze pe oameni prin frig, însă acum orașele ucrainene se află în cea mai precară situație de la începutul războiului. După ani de atacuri, rețeaua este mai fragilă, iar armata ucraineană se chinuie să o protejeze din cauza apărării antiaeriene tot mai reduse.

Anchetatorii Națiunilor Unite au condamnat drept crime împotriva umanității bombardarea de către Rusia a centrelor urbane dens populate cu rachete balistice și bombe planante. Cea mai recentă campanie rusească le impune ucrainenilor o nouă realitate, extrem de dură: întreruperi prin rotație ale curentului și ale apei, în condițiile în care rețelele de transport slăbite lasă energia blocată la centralele electrice, fără să poată ajunge în orașe.

Kievul este ținta principală. Viktoria Bulah, în vârstă de 43 de ani, spune că blocul în care locuiește, la periferia orașului, a primit în ultima vreme curent doar între 18 și 26 de minute pe zi.

Fără electricitate, clădirea nu are căldură, apă curentă și nici lifturi funcționale. Noaptea, când sună alarmele antiaeriene, ea și fiul ei de 9 ani coboară nouă etaje pe scări până într-un adăpost înghețat din subsol, apoi urcă din nou când alerta se încheie.

„Toată noaptea, încolo și încoace”, spune ea. „Sus pe scări, jos pe scări. Sus, jos, iar sus”.

Recent, au dormit în timp ce în apropiere aveau loc explozii, iar Bulah a observat că vecina ei nu mai coboară în subsol cu copilul ei mic, pentru că e pur și simplu prea greu.

„Cei mici sunt somnoroși”, spune ea. „Vor să doarmă. Plâng, săracii de ei”.

Oficialii ucraineni și organizațiile umanitare avertizează asupra unei crize umanitare iminente dacă marile orașe rămân fără căldură, apă curentă și canalizare. Mulți dintre locuitorii care își permit să plece pentru iarnă iau în calcul această variantă.

„Iarna încă n-a venit și deja nu avem curent”, a declarat Maksim Timcenko, directorul executiv al DTEK, cea mai mare companie energetică privată din țară și distribuitorul de electricitate al capitalei.

Iarnă după iarnă, fiecare mai grea decât cealaltă, Moscova a încercat să submineze voința ucrainenilor de a lupta, bombardând infrastructura critică și transformându-le viața într-un calvar. An de an, inclusiv în iarna excepțional de geroasă din 2025, Ucraina a găsit o cale să reziste.

Este imposibil de anticipat cum vor trece orașele ucrainene prin iarna aceasta, iar vremea va juca și ea un rol.

Capitala ar putea trece prin iarnă fără un blackout catastrofal dacă echipele de intervenție vor avea ferestre sigure între atacurile rusești pentru a repara liniile avariate, spune Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de Cercetare pentru Industria Energetică de la Kiev.

„Nimeni în lume nu știe să funcționeze sub atac așa cum știm noi”, spune Harcenko. „Ne este foarte greu, dar ne vom reveni”.

Șansele Ucrainei depind în mare măsură de oameni precum Serhii Titarenko, care conduce o echipă de întreținere a liniilor electrice în Sumî, un oraș din nord-estul Ucrainei atacat în mod regulat de Rusia. El povestește cum sunt vânați de drone zi și noapte, în timp ce lucrează îmbrăcați în echipamente grele de protecție.

În urmă cu câteva zile, povestește el, niște colegi care mergeau să facă reparații circulau pe o stradă aglomerată din oraș când o dronă le-a lovit mașina. Unul dintre membrii echipei și-a pierdut un membru.

„Fiecare are frontul lui”, spune Titarenko. „Noi ținem frontul energetic, cum zicem noi”.

Pe 1 septembrie, Vladimir Putin a ordonat o campanie de lovituri masive asupra sectorului energetic ucrainean. Până la sfârșitul lui octombrie, forțele ruse lansaseră peste 350 de atacuri asupra infrastructurii rețelei, avariind peste 800 de echipamente critice, potrivit oficialilor ucraineni.

Cu 72 de ore înainte de începerea negocierilor de la Abu Dhabi, Moscova a lansat o salvă de 36 de rachete balistice, dintre care foarte puține au fost doborâte, și 172 de drone. Toate rachetele au fost îndreptate spre Kiev și regiunea din jurul capitalei.

Atacul a secționat liniile de înaltă tensiune care alimentează orașul, lăsând 40% dintre blocurile de locuințe ale Kievului fără căldură înainte de primul îngheț serios al iernii.

Tot mai multe arme rusești reușesc să treacă, pe măsură ce scutul antiaerian al Ucrainei, cândva o mostră remarcabilă de inovație improvizată, a început să cedeze, în parte sub simpla presiune a uzurii.

Stocurile de rachete interceptoare americane Patriot, care rămân singurul scut de încredere al Ucrainei împotriva rachetelor balistice, sunt periculos de scăzute, în condițiile în care Washingtonul își păstrează rezervele pentru crizele din Orientul Mijlociu, iar aliații europeni se chinuie să achiziționeze mai multe rachete.

Într-un interviu, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iurii Ihnat, a declarat că echipajele de apărare antiaeriană au renunțat la doctrina standard, care prevede lansarea a cel puțin doi interceptori pentru fiecare rachetă balistică.

„Nu ne putem permite un asemenea lux”, a declarat colonelul Ihnat. „Suntem nevoiți să folosim o rachetă pentru o țintă, dar, după cum vedeți, zboară 40 de rachete și sunt doborâte cinci dintre ele. Pur și simplu nu mai avem”.

Avioanele de luptă rămân principala apărare a Ucrainei împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie reactivă, care zboară la mare altitudine. Deși rata de interceptare a acestor drone poate ajunge la 85–90% în timpul raidurilor concentrate, colonelul Ihnat spune că vremea rea și roiurile dispersate, venite din mai multe direcții, pot reduce uneori această rată la 50–60%.

Ca presiunea să fie și mai mare, Zelenski a avertizat că forțele ucrainene se confruntă din nou cu limitări de viteză pe Starshield, rețeaua americană de sateliți care reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor militare.

Acest lucru, explică el, afectează capacitatea Ucrainei de a folosi interceptoarele nou dezvoltate pentru a-și proteja orașele de dronele cu propulsie reactivă.

Kievul își duce propria campanie cu drone pe teritoriul Rusiei, vizând mari rafinării de petrol și terminale de export, pentru a sufoca veniturile din energie care finanțează mașinăria de război a Moscovei. Campania rusească împotriva Ucrainei este însă mult mai amplă și mai letală.

În orașele ucrainene, efectele se văd în casele scărilor cufundate în întuneric și în apartamentele înghețate.

Anna Dzebliuk, în vârstă de 25 de ani, spune că întreruperile imprevizibile de curent și de apă i-au dat peste cap rutina zilnică. Își păstrează bateriile încărcate pentru urgențe, își încălzește patul cu o sticlă cu apă fierbinte în cele zece minute în care are curent și își adaptează programul de masă după orele în care are lumină, chiar dacă e miezul nopții și nu îi e foame.

„E ciudat, pentru că acasă nu mai e un loc sigur pentru tine”, spune ea. „Seara, când mă întorc de la muncă sau de oriunde aș fi fost, am senzația că mă întorc într-un subsol”.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
x close