Construcția frenetică de centre de date gigant din SUA a generat, în total, emisii care încălzesc planeta la un nivel comparabil cu cele produse de Danemarca într-un an, arată un nou studiu, citat de The Guardian.
Potrivit cercetării, într-un an, cele 403 cele mai mari centre de date, folosite în principal pentru a susține dezvoltarea inteligenței artificiale, au emis aproximativ 25,7 milioane de tone de dioxid de carbon.
Cantitatea este echivalentă cu întreaga poluare anuală cu carbon a Danemarcei, o țară cu 6 milioane de locuitori, și este de aproximativ două până la trei ori mai mare decât o estimare anterioară a emisiilor acestor centre, din 2018. Cel mai recent studiu, publicat în revista Nature Sustainability, arată că aceste centre de date au fost responsabile pentru aproximativ 1,8% din consumul total de electricitate al SUA.
Cercetătorii spun că această cerere uriașă de energie, concentrată în state precum Virginia, Oregon, Ohio și Iowa, este aproape sigur o estimare prudentă.
Studiul a folosit date ale guvernului federal pentru a calcula emisiile acestor centre pe o perioadă de un an, până în aprilie 2025. De atunci, extinderea rapidă a centrelor de date s-a accelerat și mai mult.
„A avut loc o explozie a acestor centre de date, iar emisiile de CO2 sunt destul de mari”, a declarat Francesca Dominici, profesoară de biostatistică la Universitatea Harvard și coautoare a studiului, coordonat de Gianluca Guidi. „Din 2025 au apărut foarte, foarte multe alte centre de date, așa că trebuie să privim acest nivel al emisiilor ca pe o limită minimă. Este un subiect care trebuie studiat, iar factorii de decizie trebuie să se gândească la cum se poate face asta într-un mod responsabil”.
Centrele de date consumă o cantitate enormă de energie. Noul studiu estimează că grupul de centre de date gigant (numite hyperscaler – n.r.) a consumat între 68 și 99 de terawați-oră de electricitate într-un an, iar această cerere este acoperită în mare parte din surse de energie mai poluante.
Potrivit cercetării, mai mult de jumătate din energia folosită de aceste centre a provenit din combustibili fosili, care încălzesc periculos planeta. Dezvoltarea inteligenței artificiale se sprijină pe tot mai multe centrale noi pe gaz, construite uneori chiar pe amplasamentul centrelor de date, care sunt preferate surselor regenerabile deja instalate, precum energia solară și eoliană.
„Din păcate, nu mă surprinde că majoritatea centrelor de date de tip hyperscale se bazează pe combustibili fosili pentru producția de energie, în ciuda impactului profund și de durată asupra climei și sănătății, care ar putea și ar trebui să fie evitat”, a declarat Gina McCarthy, fostă consilieră pe probleme de climă în administrația lui Joe Biden, care a descris studiul drept un „pas important” în evaluarea impactului centrelor de date.
Creșterea numărului de centre de date a alarmat organizațiile de mediu, în urma agravării încălzirii globale, care ar putea depăși nivelurile considerate „sigure” stabilite anterior și ar putea accelera evenimente mortale precum cele văzute în acest an: valurile de căldură toridă din Europa, fumul incendiilor de vegetație din America de Nord și alunecarea de teren devastatoare de la granița dintre Nepal și Tibet.
În SUA, epicentrul acestui boom al inteligenței artificiale, dezvoltatorii au susținut că energia și apa folosite de aceste centre sunt marginale în comparație cu alte industrii, precum agricultura, și au prezentat locurile de muncă create și taxele locale mai mari drept beneficii pentru comunități.
Donald Trump, un susținător declarat al industriei AI, a declarat că oamenii care se opun extinderii centrelor de date vor ajunge „înapoiați și săraci”.
Totuși, nemulțumirea publică față de centrele de date, care vine din ambele tabere politice, nu dă semne că s-ar domoli în SUA.
Opoziția locală s-a concentrat asupra câtorva proiecte mari, precum un grup de centre de date din zona metropolitană Memphis, în Tennessee, esențiale pentru ambițiile lui Elon Musk în domeniul inteligenței artificiale, care s-au confruntat cu proteste și procese din cauza zgomotului și a poluării aerului. Compania de inteligență artificială a lui Musk a răspuns cumpărând casele oamenilor care locuiesc în apropiere.
În același timp, consumul uriaș de apă al unuia dintre cele mai mari centre de date planificate din lume, în Utah, un stat afectat de secetă, a stârnit indignarea comunităților locale. Proiectul, numit Stratos, va produce și o cantitate mare de poluare a aerului, a arătat recent un alt studiu.
Potrivit acestei cercetări, Stratos ar putea genera costuri economice legate de sănătate de până la 690 de milioane de dolari pe an, dacă va folosi cea mai poluantă dintre variantele de combustibili fosili pentru a se alimenta cu energie.
Arderea acestui combustibil va elibera până la 3.140 de tone de particule în suspensie, asemănătoare funinginii, asociate cu o serie de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, în nori de poluare care se vor deplasa peste Utah și mai departe, în Idaho, Wyoming, Colorado și Illinois.
„Stratos este un cal troian modern, care ar elibera o poluare a aerului mortală, asociată cu efecte grave asupra sănătății, care pun viața în pericol, asupra comunităților din Utah și a milioane de oameni care trăiesc în direcția în care bate vântul dinspre acest centru de date uriaș”, a declarat John Walke, directorul departamentului pentru aer curat la nivel federal din cadrul Natural Resources Defense Council, organizația care a comandat raportul. „Poluarea de la Stratos va contamina aerul și va compromite posibilitatea de a trăi sănătos atât în jurul centrului, cât și în state aflate la sute de kilometri de el”.
Dezvoltatorii proiectului Stratos plănuiau să folosească centrale pe gaz natural cu ciclu combinat, dar, potrivit unor informații din presă, iau în calcul și surse regenerabile și alte variante.
Ei au fost supuși unor presiuni politice pentru a reduce dimensiunea proiectului. Luna trecută, proiectul a depus o nouă cerere pentru folosirea apei, în care, potrivit presei, susține că necesarul său de apă ar fi mai mic decât consumul agricol istoric de pe terenul respectiv, afirmație pusă la îndoială de unii critici din zona protecției mediului.