Antena 3 CNN › Mediu › „De râsul lumii”. Eșec răsunător la summitul pentru climă din Turcia. Țările nu s-au înțeles nici să elimine combustibilii fosili

„De râsul lumii”. Eșec răsunător la summitul pentru climă din Turcia. Țările nu s-au înțeles nici să elimine combustibilii fosili

A.O.
5 minute de citit Publicat la 22:33 22 Noi 2026 Modificat la 22:39 22 Noi 2026
protestatari furiosi dupa esecul de la COP31
Activiștii pentru mediu au fost înfuriați de eșecul de la COP31. Foto: Getty Images

COP31, conferința ONU privind schimbările climatice, desfășurată la Antalya, în Turcia, s-a încheiat duminică într-un eșec de proporții. După două săptămâni de negocieri tensionate, țările nu au reușit să ajungă la un acord. Punctul de ruptură a fost chiar cauza schimbărilor climatice: combustibilii fosili, relatează CNN. Politico scrie, de asemenea, că țările bogate în resurse de petrol și gaze s-au opus includerii în textul final a oricărei referiri la combustibilii fosili, în timp ce statele bogate au fost reticente în a-și asuma angajamente privind obiective concrete de finanțare.

„Acest sistem ridicol în care trebuie să existe consens absolut, unde 192 de țări și 100.000 de oameni care au fost aici în Antalia trebuie să fie de acord asupra tuturor chestiunilor, este o rețetă pentru rușine. Summiturile privind schimbările climatice au devenit de râsul lumii”, a spus ministrul Mediului din Panama, Juan Carlos Navarro, pentru Politico. 

Negocierile anuale ale ONU pentru măsuri privind schimbarea climatică, care s-au prelungit până târziu în acest weekend, au stabilit un record nedorit: au fost cele mai lungi negocieri COP din istorie și primul eșec major de acest fel de la COP15, desfășurată la Copenhaga în 2009.

Experții au criticat conferința, considerând-o un eșec răsunător al conducerii, într-un moment în care criza climatică se agravează, cu consecințe tot mai mortale.

„Aceasta a fost cea mai proastă COP de până acum, iar prăbușirea ei ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume”, a declarat Mohamed Adow, directorul institutului de cercetare în domeniul energiei Power Shift Africa.

La reuniunea finală de duminică, menită să aprobe așa-numitul Pact de la Antalya, a devenit clar că nu există consensul necesar între cele peste 190 de țări participante pentru adoptarea acordului.

Statele Unite nu s-au numărat printre participanți, după ce administrația președintelui Donald Trump a retras țara din acțiunile internaționale privind combaterea schimbărilor climatice.

Linia roșie: eliminarea combustibililor fosili

Țările participante nu au reușit să se pună de acord pe chestiuni absolut esențiale. 

Cea mai importantă era includerea unei formulări potrivit căreia lumea ar trebui să renunțe treptat la combustibilii fosili. Această expresie nu a mai fost inclusă în acord. 

O coaliție de 130 de țări, condusă de Uniunea Europană și mici state insulare, au cerut ca textul acordului să includă o referință la un angajament vechi de trei ani de a elimina, treptat, folosirea combustibilor fosili. Chiar și reconfirmarea acestui angajament s-a dovedit a fi prea mult pentru unele țări precum Arabia Saudită. 

Toate referirile la combustibilii fosili au fost eliminate din fiecare versiune ulterioară a documentului. „Nu poți rezolva o criză provocată de combustibilii fosili pretinzând că nu trebuie să renunțăm treptat la aceștia”, a declarat Harjeet Singh, veteran al negocierilor COP și director fondator al Satat Sampada Climate Foundation.

O altă dispută a vizat creșterea sprijinului financiar pentru țările care se confruntă deja cu dezastre climatice.

Multe țări în curs de dezvoltare și-au exprimat profunda dezamăgire față de faptul că proiectul de acord solicita depunerea unor eforturi pentru cel puțin triplarea finanțării destinate adaptării până în 2035, dar nu stabilea niciun nivel de referință și nici sume concrete.

„Țările bogate au refuzat să pună bani pe masă pentru a ajuta comunitățile să se pregătească pentru dezastrele climatice și să se redreseze după acestea, oferindu-le în schimb poluatorilor mână liberă”, a declarat Singh. „Lipsa unui acord este preferabilă unui acord care consfințește eșecul”.

Un alt motiv de conflict a fost un paragraf din versiunile anterioare ale acordului, care părea să pună pe picior de egalitate tehnologiile controversate de captare a carbonului și sursele de energie curată, precum cele regenerabile, scrie Politico.

Coaliția țărilor care se opun combustibililor fosili a cerut eliminarea acestor referiri, argumentând că ele servesc intereselor Riadului, care dorește prelungirea utilizării petrolului și gazelor naturale.

Duminică, Arabia Saudită s-a opus acestei poziții. „Nu putem împăca o poziție care afirmă atât de răspicat că trebuie să menținem obiectivul de 1,5 grade Celsius la îndemâna noastră cu calificarea tehnologiilor de captare, utilizare și stocare a carbonului drept ecologism de fațadă”, a declarat Mohammad Ayoub, negociatorul țării.

Tot ce a putut face atunci ministrul turc Murat Kurum a fost să accepte înfrângerea. Acesta a părăsit plenara și la scurt timp summitul, cel mai lung din istoria sa de 30 de ani, s-a încheiat. 

UE a respins acordul 

Uniunea Europeană, Panama, Insulele Marshall și Norvegia s-au numărat printre cei care au respins acordul. Darragh O’Brien, ministrul irlandez al Climei, care contribuie la coordonarea negocierilor în numele UE, a declarat că blocul comunitar nu va susține un acord „care nici măcar nu menționează combustibilii fosili”.

Președintele COP31, Murat Kurum, a recunoscut că nu există suficient sprijin pentru adoptarea pactului. „Am făcut tot ce ne-a stat în putință”, a declarat el, însă „este clar că există părți în această sală care se opun acestui text. Recunoaștem că nu există un consens cu privire la acest document”.

Negocierile au avut loc într-un moment critic pentru planetă. În timp ce atenția lumii este distrasă de turbulențele geopolitice, inclusiv de războiul din Iran, care a provocat cel mai mare șoc din istorie în aprovizionarea cu energie, criza climatică se agravează.

Un raport recent al ONU, care trage un semnal de alarmă, a confirmat că lumea va depăși ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială.

În baza politicilor actuale, temperaturile ar urma să crească cu până la 2,8 grade Celsius, un nivel potențial catastrofal. Planeta se confruntă în prezent cu o încălzire de aproximativ 1,4 grade, iar efectele sunt deja evidente, de la inundațiile catastrofale din Nepal până la valurile de căldură mortale din Europa.

Cu toate acestea, COP31 a scos la iveală prăpastia uriașă dintre țările care cer măsuri ambițioase – adesea cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice – și statele bogate în petrol, care se opun acestor demersuri.

Șeful negocierilor COP31, Chris Bowen, a declarat că rezultatul este foarte dezamăgitor, dar că discuțiile au avut și „multe rezultate bune”. Printre acestea se numără semnarea de către peste 90 de țări a unui angajament de accelerare a electrificării economiilor lor.

Cu toate acestea, mulți experți și-au exprimat profunda dezamăgire față de incapacitatea lumii de a răspunde urgenței crizei climatice.

„Conștientizarea pericolelor depășirii pragului de încălzire ar fi trebuit să-i determine pe lideri să acționeze. În schimb, COP31 a fost marcată de o lipsă rușinoasă de simț al urgenței și de leadership”, a declarat Mary Robinson, fostă președintă a Irlandei și participantă cu experiență la conferințele COP.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
x close