Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat duminică seara, la Antena 3 CNN, de ce instituția pe care o conduce vrea să schimbe regulile după care se înființează și se desființează partidele politice în România. Proiectul a stârnit critici dure din partea USR și a PNL, care acuză că AEP ar urma să decidă, în locul instanțelor, ce partid primește dreptul să existe.
Ce prevede proiectul
Propunerea AEP schimbă mai multe lucruri. În momentul de față, un partid poate fi înființat de doar trei persoane. Proiectul ridică pragul la 100 de membri pentru partidele care vor să candideze la alegerile naționale și la 20 de membri pentru cele interesate doar de alegerile locale.
Se schimbă și instituția care înregistrează partidele. Acum, acest lucru se face la Tribunalul București. Potrivit proiectului, cererile ar urma să fie analizate la AEP, de completuri formate din cinci specialiști, aleși aleatoriu, care ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru a da un răspuns. Cine nu este mulțumit de decizie o poate contesta, în termen de cinci zile, la Curtea de Apel București, care trebuie să se pronunțe în 15 zile.
Aceeași procedură s-ar aplica și pentru dizolvarea partidelor. Astfel, Curtea Constituțională ar rămâne singura instituție care poate interzice un partid, dar numai în cazul unor încălcări grave ale Constituției. În toate celelalte situații prevăzute de lege, decizia ar fi luată de AEP, cu posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București.
Potrivit lui Țuțuianu, în România există în prezent 276 de partide politice înregistrate, iar cele mai multe dintre ele nu sunt active.
„Proiectul a fost anunțat în urmă cu un an”
Țuțuianu susține că proiectul ar fi apărut peste noapte.
„Proiectul de lege privind partidele politice a fost anunțat de mine în urmă cu un an de zile, cu ocazia votului de învestitură în Parlament, alături de alte modificări ale legislației electorale și ale legislației privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. În al doilea rând, acest proiect a fost pus în dezbatere publică în urmă cu aproape patru luni de zile”, a explicat el.
„Am avut întâlniri cu partidele politice parlamentare și neparlamentare, cu societatea civilă, cu reprezentanții autorităților administrației publice locale și o întâlnire de lucru tehnică cu Consiliul Superior al Magistraturii”, a adăugat președintele AEP.
De ce nu mai vrea AEP ca partidele să fie înregistrate la tribunal
Principalul argument invocat de Țuțuianu este o cerere venită chiar din partea magistraților.
„CSM-ul, în anul 2024, a sesizat Ministerul Justiției și a cerut, printre alte lucruri, să degreveze instanțele de judecată de mai multe activități care sunt cu caracter administrativ mai degrabă, sau administrativ-jurisdicțional, printre care și atributul Tribunalului București de a înregistra partidele politice”, a spus el. „În 2024, nici eu nu eram la Autoritatea Electorală Permanentă și nimeni nu avea în intenție să modifice legislația respectivă”.
Președintele AEP mai spune că, în urmă cu trei luni, CSM a trimis și un punct de vedere scris prin care susține soluția propusă. Potrivit lui Țuțuianu, magistrații au considerat că modelul este folosit în state cu democrații consolidate.
El a explicat, la Antena 3 CNN, că în lume există patru sisteme de înregistrare a partidelor: la instanțe, cum se întâmplă acum în România, la Curtea Constituțională, ca în Portugalia, la ministere, ca în Austria, Cehia sau Danemarca, ori la autoritatea electorală, ca în Malta, Irlanda, Țările de Jos, Québec, Georgia sau Letonia.
„De ce această soluție? Pentru că, pe de o parte, degrevăm instanțele judecătorești de activități care sunt mai degrabă administrative. În al doilea rând, pentru că procedura pe care o propunem este una foarte scurtă ca timp, este o procedură transparentă. Orice persoană fizică sau juridică interesată poate interveni în cauză. Completurile sunt formate din funcționari ai AEP care sunt oameni fără apartenență politică, potrivit legii. Deci, practic, în 50 de zile orice cerere de acest tip poate fi soluționată și cred că este în interesul și al partidelor politice, și al instituțiilor care sunt implicate”, a mai spus Țuțuianu.
Cine poate cere azi dizolvarea unui partid
În prezent, AEP nu poate cere desființarea unui partid, chiar dacă observă că acesta nu mai îndeplinește condițiile legale.
„Pe actuala procedură, doar procurorul general poate cere dizolvarea unui partid politic. Autoritatea Electorală Permanentă nu are atribuții în acest sens”, a explicat președintele instituției.
El spune însă că nu acesta este motivul principal al schimbării.
„Astăzi Autoritatea Electorală Permanentă ține registrul fiscal al partidelor politice, efectuează controlul finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale și, practic, urmărim, așa cum am mai declarat, trasabilitatea unui partid politic de la înființare până la dizolvare”, mai susține Țuțuianu.
Președintele AEP a mai spus că analizele instituției au arătat că Tribunalul București nu are suficientă capacitate pentru a verifica permanent dacă toate cele 276 de partide au sediu, numărul de membri cerut de lege și dacă își organizează adunările generale o dată la patru ani.
El a invocat și poziția instituțiilor europene: „Și OSCE-ul, prin ODIHR, prin organismul care se ocupă de drepturile omului, și Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu au spus niciodată că este neconformă înregistrarea unui partid politic la o autoritate publică și au spus că este util ca această înregistrare să fie cât se poate de simplificată și, în același timp, să nu încalce în niciun fel dreptul de asociere”.
De ce 100 de membri
În privința numărului minim de membri, Țuțuianu spune că AEP a încercat să găsească un echilibru.
„Am avut în vedere două chestiuni: pe de o parte, să nu blocăm în niciun fel dreptul de asociere, care este un drept fundamental, un drept constituțional, și, în al doilea rând, să dăm o anumită relevanță unui partid politic, prin prevederea unui număr minim de membri, ceva mai mare decât în actuala reglementare”, a explicat el.
Pentru comparație, președintele AEP a dat exemple din alte țări. Bulgaria cere 500 de membri, Canada 250, Croația și Irlanda câte 300, Letonia 200, Cehia 2.000, iar Lituania 5.000. România s-a orientat după modelul Ciprului.
„Noi am luat ca reper 100, uitându-ne la Cipru; Cipru are în lege 100 de membri la 500 de alegători înscriși în listele electorale”, a spus Țuțuianu.
El a comparat pragul propus și cu numărul de semnături de care are nevoie un candidat. Un candidat la consiliul local trebuie să strângă 100 de semnături, unul la consiliul județean 1.000, iar unul pentru șefia consiliului județean 2.000.
„Deci, pornind de la aceste cifre, ceea ce am propus noi eu cred că este foarte rezonabil”, a concluzionat președintele AEP.